Încununare a efortului duhovnicesc depus în perioada postului, sărbătoarea Nașterii Domnului a adus împreună, în comuniune liturgică, cler și popor binecredincios în Catedrala arhiepiscopală din Roman sub binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului. În acordurile sfintelor cântări intonate de corala Paraschevi a Catedralei mușatine, credincioșii prezenți s-au împărtășit din solemnitatea și bucuria liturgică a Praznicului Împărătesc ce încheie anul calendaristic și deschide salba sfintelor sărbători de iarnă, cu gândul la nașterea Pruncului Iisus în ieslea Betleemului și renașterea spirituală a creștinului.

În cuvântul pastoral „Dumnezeu Cel veșnic coboară în timpul efemer” adresat credincioșilor cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a subliniat faptul că Dumnezeu a venit în lume cu smerenie, alegându-și un cadru umil și discret și a descoperit oamenilor puterea dumnezeiască în chipul firav și inocent al unui Prunc: „Minunea din Betleem, petrecută cu discreție și în chip de adâncă smerenie, a anunțat lumii nașterea Fiului lui Dumnezeu, Care ia asupra Sa păcatele întregii omeniri. Puținii martori, simpli prin statutul lor social, întâmpină pe Mântuitorul lumii unindu-și glasurile în rugăciune cu cele ale îngerilor, slavoslovind și anunțând împlinirea timpurilor mesianice. În chipul blând, luminos și fragil al Pruncului Mesia ținut cu delicatețe maternă de Fecioara Maria era concentrată întreaga dumnezeire și lucrarea de restaurare a omului”.

De asemenea, ierarhul a precizat că semnificațiile teologice ale sărbătorii de Crăciun sunt la fel de importante pentru creștinul de astăzi ca și pentru creștinii din primele veacuri, cu atât mai mult în contextul sanitar actual care cere o implicare duhovnicească mai accentuată din partea fiecăruia: „Și creștinul contemporan este chemat să primească pe Hristos în intimitatea casei și a inimii sale, să se bucure de renaștere spirituală și de ocrotirea maternală a Maicii Domnului. Această nevoie se simte, mai mult poate decât altă dată, în timpurile actuale în care boala și suferința zugrăvesc tabloul sumbru al unei lumi întregi aflate în suferință. În contextul sanitar actual, Sărbătoarea Nașterii Domnului nu poate fi decât motiv de speranță pentru românii de pretutindeni”.

Actualizând mesajul evanghelic al sărbătorii de astăzi, Înaltpreasfinția sa a accentuat faptul că Hristos deși S-a născut istoric o singură dată în Betleem, Se naște teologic în fiecare Sfântă Liturghie întreținând viața spirituală a Bisericii, dar și în sufletele creștinilor care se pregătesc pentru întâlnirea spirituală cu El: „Același Hristos Se naște necontenit și astăzi, nu doar în contextul liturgic al sărbătorilor de iarnă, ci în fiecare Sfântă Liturghie. Se naște și Se jertfește pe altarele bisericilor reînnoind viața liturgică și asigurând continuitate trăirii spirituale în comuniunea teandrică vie a trupului ecleziastic. El se naște și în sufletul fiecărui creștin atunci când acesta, „împlinindu-se vremea”, așteaptă să renască la o viață nouă”.

Totodată, Înaltpreasfinția sa a anunțat faptul că anul 2022 a fost dedicat de Sfântul Sinod al Bisericii ortodoxe Române rugăciunii și părinților isihaști, vorbind despre importanța și beneficiile acestei virtuți în viața creștinilor: „Acesta poate fi pentru noi un bun prilej de a aprofunda tainele rugăciunii și de a medita la textele și apoftegmele părinților duhovnicești ai Bisericii, care și-au consumat existența pe altarul rugăciunii neîncetate a minții coborâte în inimă, concentrându-și întreaga atenție la numele nemuritor al lui Iisus, iar toate acestea pentru a se pregăti pentru întâlnirea cu Dumnezeu și nașterea în Cer ca fii ai Împărăției celei veșnice”.

La finalul cuvântului său, Înaltpreasfinția sa a precizat că de multe ori în societate se accentuează mai mult latura comercială și superficială a perioadei sărbătorilor de iarnă, pierzându-se din vedere profunzimea teologică și semnificațiile religioase, toate acestea într-o încercare de schimbarea a paradigmei pentru omul contemporan: „Această sărbătoare este una dintre cele mai populare și de aceea poporul neștiind semnificațiile teologice ale acestei sărbători au așezat-o în colinde, de multe ori consemnându-se semnificații care nu sunt de sorginte creștină sau nu au conținut teologic. Este drept că se aprind luminile bradului, însă câteodată ele se aprind mai strălucitor și li se dă o importanță mai mare decât luminii lui Hristos care se aprinde în sufletul fiecăruia și se așază în locul curat. Astăzi se fac mari eforturi pentru a se schimba fața sau paradigma lumii, însă fața lumii nu poate fi schimbată decât atunci când vrea Dumnezeu. Iar El a spus în Evanghelie că vestea Lui este valabilă până la sfârșitul veacurilor. Nimeni nu poate schimba această realitate revelată pentru că singura mare revoluție care a avut loc în istorie a fost cea de la Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos. Atunci s-a reînnoit o lege și s-a dat o poruncă nouă: iubirea dintre oameni și pacea care vine din cer”.

În cadrul Sfintei Liturghii de astăzi, diaconii Ciprian Ionuț Chirilă, Marius Adrian Oancea și Cosmin Nicolae Duduman au fost hirotesiți arhidiaconi, iar teologul George Alexandru Florea a fost hirotonit în treapta de diacon pe seama Catedralei arhiepiscopale.