În contextul sărbătorilor dedicate Sfintei Cuvioase Parascheva cu prilejul hramului istoricei Catedrale arhiepiscopale de la Roman, în străvechiul chivot mușatin care stă mărturie continuității mărturisirii ortodoxiei credinței de peste 600 de ani a fost săvârșită luni, 13 octombrie, Vecernia arhierească unită cu Litia de către un sobor de preoți și diaconi, sub protia Preasfințitului Părinte Teofil Trotușanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.
Începând cu ora 16.00, câteva sute de credincioși romașcani au trăit bucuria comuniunii în rugăciune cu Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul, căruia s-au adăugat în slujire preoții din administrația eparhială și câteva zeci de preoți din Protopopiatul Roman, întregind soborul slujitorilor care au oficiat slujba Vecerniei hramului străvechiului chivot mușatin.
În atmosfera de profundă trăire duhovnicească pe care o presupune participarea la sărbătoarea închinată ocrotitoarei Eparhiei Romanului și Bacăului și a întregii Moldovei, soborul preoților și diaconilor a înălțat rugăciuni de cinstire, dar și de mulțumire către Preacuvioasa Maică Parascheva pentru binefacerile revărsate asupra credincioșilor de-a lungul a peste șase secole de existență neîntreruptă a Eparhiei Romanului.
După Slujba Vecerniei unite cu Litia, soborul slujitorilor și mulțimea credincioșilor, în sunetul toacei și al clopotelor care au acompaniat sfintele cântări înălțate de Corul Melozii Romanului, purtând cu smerenie și evlavie racla cu sfinte moaște aflată în patrimoniul spiritual al Catedralei arhiepiscopale, s-au deplasat în procesiune înconjurând Sfântul lăcaș după tradiția păstrată în aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu de la vrednicii ierarhi ai Romanului. Mulțimii credincioșilor și soborului de slujitori s-a adăugat în procesiune și Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ioachim care împreună cu Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul a înălțat rugăciuni către Preacuvioasa Maică Parascheva, mult ajutătoarea.
La revenirea în Sfântul Lăcaș, cei doi ierarhi au săvârșit slujba Acatistului Preacuvioasei Maici Parascheva, ale cărui versuri și linie melodică poartă semnătura Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, înaintea raclei care păstrează o părticică din moaștele Sfintei Parascheva și a icoanei care o înfățișează pe sfântă stând pe tronul arhieresc asemenea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, scenă inspirată din desfășurătorul iconografic de secol XVI, aflat în pridvorul Catedralei romașcane.
Cuvântul de învățătură a fost adresat credincioșilor de Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim care a vorbit despre marele pelerinaj la sfintele moaște ale Sfintei Cuvioase Parascheva și despre cinstirea de care se bucură sfânta în Moldova și în întreaga țară, a vorbit despre peregrinarea sfintelor ei moaște, după descoperirea lor, în câteva dintre cetățile Balcanilor, în Târnovo, Belgrad, Constantinopol, iar în final la Iași, în timpul domnitorului Vasile Lupu. Totodată, Înaltpreasfinția Sa a vorbit despre vocația sfintei de a uni în credință Ortodoxia universală într-un timp al marilor încercări:
„După schismă, după această rupere a bisericilor, de fapt s-a deșirat sau s-a rupt în două cămașa lui Hristos. Și atunci, potrivit culturilor și civilizațiilor popoarelor occidentale, a luat o altă turnură și biserica, adaptându-se într-un fel după mersul timpului, după mersul politicii vremurilor. Cuvioasa Parascheva a rămas ca o protectoare a Ortodoxiei universale pentru faptul că a apărut pe fresca istorie cam în jurul anului 1054. [...] Căci ea, vedeți, este prezentă la marile evenimente, la marele despărțiri, la marele tragedii. E bine parcă să ogoiască suferința, să vindece boala sau să panseze ranele sângerânde ale celor care au despărțit biserica și după aceea au plâns mult pentru faptul că s-a rupt în două cămașul lui Hristos”.
De asemenea, Înaltpreasfinția Sa a vorbit despre particularitatea picturii din pridvorul Catedralei arhiepiscopale din Roman datată în secolul al XVI-lea, care o înfățișează pe Sfânta Cuvioasă Parascheva în ipostaza de Maică Milostivă șezând pe tron îmbrăcată în haine asemănătoare Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, semn că întreaga sa nevoință ascetică și milostenie față de oamenii nevoiași, împlinite în viața pământească, i-au pregătit veșmânt de lumină în Împărăția Cerurilor:
„La Roman avem un cult aparte pentru faptul că vedem, în secolul al XVI-lea, pe Sfânta Cuvioasă Parascheva așezată pe tron și cu hainele împărătești. Dacă faceți asociere, cum este pictată Maica Domnului? Parcă i-a împrumutat Maica Domnului hainele Sfintei Cuvioase Parascheva. Într-adevăr, dacă luăm prin analogie și o gândire mai duhovnicească, se poate petrece aceasta pentru faptul că Sfânta Cuvioasă Parascheva, din viața ei, știm că a fost foarte milostivă. Când și-a dat seama de nevoile care existau în jurul ei și când ea s-a trezit la realitate, ea a început să împartă hainele, apoi și mâncarea și tot ce avea mai bun pentru faptul că făcea parte, după cum spun niște documente ale vremii, dintr-o familie sănătoasă și foarte bogată. Cultul ei se dezvoltă cu totul și cu totul aparte, ajungând în Bulgaria, după aceea în Serbia, ca apoi să vină la Constantinopol din nou și pe timpul domnitorului Vasile Lupu să ia drumul pentru ultima dată aici, la Iași, și drumul ei către Iași, bineînțeles, trecând prin Roman”.
În finalul cuvântului său, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a relatat modul în care a ajuns o părticică din sfintele moaște ale Sfintei Cuvioase Parascheva la Roman, ea fiind adusă de domnitorul Petru Rareș după ce a primit-o de la Patriarhul Constantinopolului, în timpul domniei sultanului Soliman Magnificul. Rezidirea Catedralei așezate sub ocrotirea Sfintei Vineri și pictarea vieții acesteia în pridvorul sfântului chivot au pus bazele cultului ei în zona Moldovei, evlavia față de aceste sfinte odoare fiind confirmată mai târziu de către Sfântul Mitropolit Dosoftei în lucrarea Viața și petrecerea sfinților (1682-1686). Astăzi, în Eparhia Romanului și Bacăului, cinstirea Sfintei Cuvioase Parascheva este confirmată de mulțimea sfintelor biserici așezate sub ocrotirea ei:
„Petru Rares, care ajunge la Constantinopol, în fiecare zi se ruga lângă moaștele Sfintei Parascheva din Biserica Vlaherne. Atunci, patriarhul Constantinopolului, văzându-i evlavia lui Petru Rareș pentru Cuvioasa Parascheva, i-a dat o părticică din sfintele ei moaște în ziua când s-a dus la sultan să-și ceară iertare. I le-a dat într-un relicvar pe care noi îl avem și pe care Petru Rareș l-a purtat la gâtul său, a plecat la sultan și în mod excepțional a primit iertare și a primit și domnia țării Moldovei a doua oară. Despre aceste relicve sfinte aduse la Roman vorbește mai târziu sfântul mitropolit Dosoftei în Viața și petrecerea sfinților, spunând că se închina înaintea ei împreună cu soborul slujitorilor catedralei. Această relicvă o avem aici la Roman și de aceea noi am pus-o spre închinare credincioșilor. Asta este dovada clară că cinstirea și cultul Sfintei Parascheva a ajuns mai întâi la Roman și în ținutul acestei eparhii. Actualmente, în zona Moineștiului sunt aproape 30 de biserici închinate Sfintei Cuviaței Parascheva, ceea ce nu găsim în toată Moldova și în toată țara. Atâtea biserici pe un loc așa de puțin în raport cu celelalte teritorii ale altor eparhii. Deci această Cuvioasă Parascheva este cinstită aici la Roman, mai ales în această catedrală, care se construiește în numele Cuvioasei Parascheva de către Roman I. Mușat și care biserică s-a dărâmat, fiind construită ulterior de Petru Rareș”.
La final, preoții prezenți și credincioșii romașcani au fost miruiți de Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corul Melozii Romanului al Liceului Teologic „Episcop Melchisedec” Roman.
