În ziua de 17 aprilie 2021, la Mănăstirea Tisa Silvestri din Protopopiatul Bacău, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, a oficiat Sfânta Liturghie arhierească și a hirotonit un preot și un diacon.
În cadrul Liturghiei, Părintele Arhiepiscop Ioachim a hirotonit pe diaconul Ciprian Mihălceanu întru preot, pe seama Schitului „Sf. Alexie” din comuna Parava, Protopopiatul Sascut, pe monahul Macarie Bucur întru diacon, pe seama Mănăstirii Podei din Protopopiatul Moinești, iar preotul Simeon Dangu a fost hirotesit întru duhovnic pe seama Mănăstirii Tisa Silvestri din Protopopiatul Bacău.
În cuvântul său, Părintele Arhiepiscop a explicat importanța chemării la slujire în Biserică:
În această biserică închinată Bunei Vestiri se cântă: Astăzi este începutul mântuirii noastre și arătarea tainei celei din veac. Astăzi au venit ca să facă începutul întru slujire doi tineri slujitori care s-au pregătit și s-au angajat prin Harul Sfânt al Preoției trimis de la Dumnezeu prin mâinile noastre. Acestea au devenit un fel de șipot al harului care s-a revărsat peste ființele lor, ca ei să fie de acum angajați în slujba Bisericii lui Hristos, acolo unde sunt rânduiți pentru a sluji sub un stareț sau sub un călăuzitor duhovnic. Când se hirotonește cineva în biserică înseamnă că Dumnezeu vrea să reînnoiască acele cărămizi vii și conștiente care sunt așezate la temelia Bisericii lui Hristos, El fiind capul și acolo unde este capul trebuie să fie și trupul, pentru că noi suntem mădulare ale trupului tainic al Mântuitorului.
Ierarhul a vorbit și despre înmulțirea faptei celei bune și despre purtarea crucii personale:
Ceea ce ne unește pe noi este Harul lui Dumnezeu și după aceea împărtășirea cu Sfântul Trup și Sânge al Mântuitorului Hristos în Liturghia euharistică. Unde ești trimis nu te duci în nume personal, ci te duci în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Fapta bună, virtutea pe care v-a dat-o Dumnezeu să o împliniți, talantul pe care trebuie să îl multiplicați în această lume, aceea trebuie să fie manifestarea lui Dumnezeu în noi, El fiind Binele Suprem. Fiecare trebuie să lucrăm după rostul nostru și după pregătirea noastră să participăm la menținerea acestui trup în echilibru. Orice suferință a noastră devine propria Golgotă pe care trebuie să o escaladăm în fiecare zi, ducând cu noi greutățile cotidiene.
La finalul Sfintei Liturghii, maica stareță, stravrofora Teoctista Ungureanu, a mulțumit în numele întregii obști Ierarhului, preoților și credincioșilor pentru prezența la bucuria sfântă, prilejuită de oficierea Liturghiei arhierești. Răspunsurile la strană au fost oferite de corul mănăstirii băcăuane. (Pr. Daniel-Ionel Marari)
