Zece ani de la sfințirea Mănăstirii Tisa Silvestri

27 Septembrie 2020

În Duminica a 18-a după Rusalii, la Mănăstirea Tisa Silvestri din Protopopiatul Bacău, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, a oficiat Sfânta Liturghie arhierească și a hirotonit un preot și un diacon. Cu acest prilej obștea monahală a serbat alături de Chiriarh zece ani de la sfințirea bisericii și a întregului complex mănăstiresc.

La primele ore ale dimineții, Arhipăstorul Ioachim a fost întâmpinat de către PC Părinte Arhimandrit Andrei Ioniță, exarh cultural al Centrului eparhial de la Roman, alături de maica stareță, stavrofora Teoctista Ungureanu, de obștea monahală, de părinți slujitori, de diaconi și de fii duhovnicești.

În cadrul Liturghiei, Părintele Arhiepiscop Ioachim a hirotonit pe diaconul Simeon Dangu întru preot pe seama mănăstirii, iar pe tânărul teolog Gabriel Toma întru diacon pe seama Catedralei Arhiepiscopale cu hramul „Sf. Cuv. Parascheva” din Roman.

Pericopa evanghelică a fost tâlcuită de părintele exarh cultural, care a îndemnat poporul drept credincios la ascultare și la rugăciune personală și pentru aproapele.

La finalul Sfintei Liturghii, maica stareță a mulțumit în numele întregii obști Ierarhului, preoților și credincioșilor pentru prezența la bucuria sfântă prilejuită de Liturghia arhierească.

IPS Părinte Ioachim a felicitat activitatea și misiunea pastorală specială desfășurată de-a lungul celor zece ani.

Acum zece ani, pe o scenă frumoasă în curtea de aici, făceam slujba inaugurală a acestei mănăstiri și consacrarea acestui chivot care s-a ridicat cu multă osteneală și trudă de către maicile din obște. Aici este o mănăstire care se dezvoltă foarte mult din punct de vedere administrativ-gospodăresc, Maica Stareță fiind un bun administrator al lucrărilor care sunt rânduite. Putem observa cu toții arhitectura, buna rânduială și buna chivernisire a tot ceea ce Dumnezeu a dat acestei obști, care este formată din câteva călugărițe jertfelnice care doresc să transfigureze și nu să desfigureze timpul, istoria și locul acesta.

Ierarhul a explicat credincioșilor prezenți și importanța apostolatului bazat pe cuvântul lui Dumnezeu.

Astăzi se face pomenire și despre Sfântul Antim Ivireanul, care a murit pentru Hristos, fiind mitropolit al Ungrovlahiei și care a marcat timpul său într-un mod cu totul aparte în Biserica strămoșească. Astăzi este și chemarea la apostolat a celor care au devenit din pescari apostoli, care au fost pescari de oameni și au făcut la rândul lor din păgâni mucenici și slujitori ai tainelor lui Dumnezeu. Este duminica misionarului când acesta aruncă cuvântul creator care zidește în lumea aceasta păcătoasă. Cuvântul a fost încă de la întemeierea lumii, căci prin El s-au făcut toate! Cuvântul are o putere indescriptibilă fiind mai presus de materie! Cuvântul lui Dumnezeu când se aruncă, el prinde rădăcini fiind ziditor pentru aproapele nostru și acesta trebuie să strălucească precum lumina soarelui, iar această lumină să se facă acea isihie în care să se așeze Hristos.

Răspunsurile la strană au fost oferite de corul mănăstirii băcăuane.  

....

Această oază monastică de rugăciune și spiritualitate ortodoxă se află așezată într-o zonă în care a existat o mănăstire menționată încă de acum trei secole. Prima atestare documentară datează de la 13 aprilie 1729, când un răzeș a dăruit Mănăstirii Tisa o parte din satul Mărmureni-Vaslui. În 1864, când schitul a pierdut moșia și pădurea, acesta s-a desființat.

În 1895 se face mențiunea că la Tisa a fost un schit de călugări și că se mai văd urmele unei bisericuțe. În 1990, s-a hotărât reînființarea mănăstirii. Credincioșii satului, păstrători ai valorilor tradiției ortodoxe, au donat pământul necesar pentru a se înființa o mănăstire.

După 20 noiembrie 1996, mănăstirea a fost transformată în mănăstire de maici.

În anul 2003, IPS Părinte Ioachim, actualul Arhiepiscop al Romanului și Bacăului, a sfințit biserica mică, iar în anul 2010 a fost sfințită biserica mare a mănăstirii în care se oficiază zilnic slujbe religioase.

Astăzi, în condițiile unei vieți agitate și tumultuoase, când nevoia de liniște și rugăciune pare mai acută decât oricând, orice credincios băcăuan, poate lua o mașină, pentru a parcurge aproximativ 25 de kilometri spre Vaslui, și a ajunge la mănăstirea de la Tisa Silvestri, iar după ce va petrece aici câteva ceasuri sau zile, se va putea întoarce acasă, pentru a povesti și a da mărturie și altora cât de mult bine i-a făcut lui Dumnezeu. (Pr. Daniel-Ionel Marari)