Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, a oficiat la Catedrala „Sf. Cuv. Parascheva” Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie cu prilejul serbării Sfântului Antipa de la Calapodeşti, hramul paraclisului Catedralei arhiepiscopale, din soborul slujitorilor făcând parte părinți stareți și duhovnici ai mănăstirilor din cuprinsul Eparhiei Romanului și Bacăului. 

În cuvântul de învățătură adresat credincioșilor prezenți, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a vorbit despre viața și lucrarea Sfântului Antipa care a trecut în veșnicia lui Dumnezeu la vârsta de 66 de ani: „Ați înțeles din sinaxarul care s-a citit pentru a reîmprospăta cunoștințele despre viața și activitatea acestui mare cuvios care este cunoscut în toată Ortodoxia, atât în cea slavă, cât și în cea grecească, întrucât el a fost mai peste tot, fizic, în aceste regiuni unde a propovăduit și a adunat ajutoare pentru construcția schitului românesc de la muntele Athos, în ultimii ani retrăgându-se la Mănăstirea Valaam din nordul înghețat al Rusiei, pentru ca să rămână acolo până la sfârșitul vieții sale, la vârsta de 66 de ani”.

Totodată, Înaltpreasfinția Sa a vorbit despre dinamismul vieții religioase și despre continuitatea creștinismului și a monahismului românesc de-a lungul istoriei, precum și despre proclamarea sfinților de către Patriarhia Română, după dobândirea autonomiei și autocefaliei acesteia: „Monahismul românesc a fost isihast și stabil datorită monahilor și monahiilor care și-au jertfit viața trăind după principiile Evangheliei și după regulamentele monahale care s-au stabilit de Biserică de-a lungul timpului. Biserica noastră, deși apostolică, nu și-a putut declara sfinții. Apanajul de a declara sfinți a fot dat bisericilor autocefale sau patriarhiilor ecumenice, celor cinci patriarhii care aveau dreptul și prerogativa de a canoniza pe sfinții bisericii, cărora le stabileau sinaxarul, imnografia, imnologia și toate cele ce se cuvin pentru a fi promulgată sfințenia. Deci, Biserica Română, deși apostolică, târziu și-a căpătat autonomia și autocefalia, iar anul acesta, în mod solemn, pregătim manifestările cultural-religioase prin care să marcăm anul centenar al Patriarhiei Române. În ultimii ani, de când Patriarhia Română și-a putut manifesta prerogativele firești, au fost declarați sute de sfinți și biserica le-a proclamat în mod solemn sfințenia. Ei au început să fie venerați și au intrat în cultul sfinților români și ai sfinților Bisericii Universale. Noi am depins de Patriarhia de Constantinopol și aceasta ne-a canonizat anumiți sfinți mai ales din zorii creștinismului când prin predica Sfântului Apostol Andrei s-a născut creștinismul românesc și au apărut și persecuțiile, iar unii dintre sfinții români au apărut în sinaxarele constantinopolitane. Viața Bisericii noastre a fost activă dintru început și ea a născut sfinți cuvioși și sfinți martiri. Acum, când Biserica și-a redobândit autocefalia, ea își poate manifesta prerogativele pe care le are în calitate de Patriarhie. Să mulțumim lui Dumnezeu că facem parte din generația care a canonizat cei mai mulți sfinți, care sunt rugători pentru noi înaintea lui Dumnezeu. Sfântul pe care îl venerăm astăzi a fost canonizat de Biserica Rusiei după ce s-a săvârșit în părțile Novgorodului. În anul 1992 când au fost canonizați mai mulți sfinți români, a fost recunoscut ca sfânt al Ortodoxiei Universale și sfântul Antipa de la Calapodești. În anul 2000 când am venit în calitate de arhiereu alături de chiriarhul locului, Eftimie, mi s-a dat și prerogativa de a mă preocupa de slujba acestui sfânt. Este o cinste pentru noi că el face parte, ca sorginte, din județul Bacău”. 

De asemenea, Înaltpreasfinția Sa a vorbit despre sfinții locali, moldoveni, Cleopa Ilie, Paisie Olaru, Gherasim Iscu și Visarion Toia, a căror proclamare solemnă va fi anul acesta: „Avem bucuria că Sfântul Sinod, potrivit unei hotărâri luate acum doi ani, între personalitățile religioase propuse spre a fi canonizate a desemnat pe Părintele Ilie Cleopa și pe Părintele Paisie Olaru. Ei sunt considerați apărători ai credinței și aprobați de Sfântul Sinod care va proclama în mod solemn canonizarea lor, alături de a altor sfinți cuvioși. În ceea ce ne privește pe noi, pentru că facem parte din județul Neamț, deși cononic aparține Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului doar zona Romanului, cealaltă parte a județului Neamț aparținând Arhiepiscopiei Iașilor, cinstim viața și amintirea acestor sfinți pe care unii dintre noi i-am cunoscut. Alături de acești doi sfinți nemțeni, mai sunt doi sfinți care deși s-au născut în părțile Bacăului, și-au desfășurat activitatea în alte eparhii. Avem pe Gherasim Iscu, care a stat în închisoarea spital de la Târgu Ocna și pe Visarion Toia. Moldova este considerată ca pol spiritual al monahismului și al isihasmului românesc. Tot arealul Neamțului și Bacăului deține mulți sfinți care au fost recunoscuți, dar care încă nu au fost proclamați”.

Tot acum, Înaltpreasfinția Sa a luat decizia ca în fiecare zi de 10 ianuarie a fiecărui an maicile și călugării din mănăstirile Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului să se adune la Roman în Sinaxa Sfântului Cuvios Antipa de la Calapodești: „Primul sfânt român cinstit la început de an este Sfântul Antipa de la Calapodești, Acest sfânt venerat și onorat  în Ortodoxia Universală este din Calapodești, comuna Dealul Morii, și felicit pe părinții care se nevoiesc la Mănăstirea „Sfântul Antipa de la Calapodești” pentru lucrarea duhovnicească desfășurată și pentru efortul de a zidi această mănăstire. Începând de anul acesta, în fiecare an, în ziua de 10 ianuarie, vom face la Roman sinaxa călugărilor și călugărițelor din Eparhia Romanului și Bacăului, iar sinaxa va fi numită Sinaxa Sfântului Cuvios Antipa de la Calapodești”. 

Pentru această sfântă zi de sărbătoare închinată Sfântului Antipa de la Calapodești, primul sfânt de la început de an calendaristic, care deschide șirul „casnicilor lui Dumnezeu” pe care i-a născut Ortodoxia românească de-a lungul existenței sale, a fost așezată spre închinarea credincioșilor o părticică din moaștele Sfântului Cuvios Antipa de al Calapodești, aflată în patrimoniul Catedralei arhiepiscopale, ea fiind adusă de Înaltpreasfinţitul Ioachim de la Schitul Prodromu, din Sfântul Munte Athos, prin mijlocirea părintelui de vrednică pomenire Petroniu Tănase.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corul „Laudamus” al Liceului Teologic „Episcop Melchisedec” Roman, dirijat de părintele Vlad Samoilă.

***

Evenimentul liturgic dedicat Sfântului Cuvios Antipa de la Calapodești a debutat joi, 9 ianuarie, începând cu ora 16.00, la Catedrala arhiepiscopală „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Roman cu slujba Privegherii și a Acatistului Sfântului, oficiate de Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, împreună cu soborul preoților din administrația eparhială, în prezența pelerinilor, a preoților din Protopopiatul Roman și a elevilor seminariști de la Liceul Teologic „Episcop Melchisedec” Roman.