În Duminica lăsatului sec de brânză, cunoscută și sub denumirea de Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, a săvârșit Sfânta Liturghie în Catedrala arhiepiscopală „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Roman. În cadrul liturgic au fost oficiate două hirotonii.
Duminică, 17 martie, credincioșii romașcani s-au întâlnit în rugăciune cu Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim în Catedrala arhiepiscopală din Roman. În cadrul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinția Sa a hirotonit în treapta de preot pe diaconul Alexandru Grăjdeanu pe seama Parohiei Berești, Protopopiatul Sascut, iar pe teologul Vlad Gabriel Țuțurlan, referent în cadrul sectorului cultural eparhial și președintele A.S.C.O.R. Bacău, l-a hirotonit în treapta de diacon pe seama Catedralei arhiepiscopale.
În cuvântul de învățătură adresat credincioșilor prezenți, Înaltpreasfinția Sa a vorbit despre semnificațiile duminicii premergătoare Postului Mare, referindu-se la porunca postului și consecințele neascultării de Dumnezeu a protopărinților Adam și Eva: „În această duminică se face amintire despre începutul omului care a fost așezat de Dumnezeu în Raiul desfătărilor și a primit porunca de a posti, înfrânându-se a mânca din pomul cunoștinței binelui și răului. Gustarea din pomul oprit a adus după sine îndepărtarea de Dumnezeu și așezarea în afara spațiului unde era în comuniune cu Dumnezeu. În rai omul se înțelegea cu Creatorul său prin semnele dragostei pe care le-a pus Dumnezeu în calea lui și prin care se descoperă prezența inefabilă a lui Dumnezeu în sufletul și în inima sa”.
De asemenea, Înaltpreasfinția Sa a vorbit despre condițiile pe care creștinii sunt chemați să le îndeplinească în perioada postului pentru ca nevoința lor să aibă valoare mântuitoare și pentru ca ostenelile duhovnicești să le poată transfigura viața: „Biserica ne îndeamnă astăzi la post, la a respecta niște reguli pe care ni le-a indicat Dumnezeu pentru a ajunge la starea de har în care viața noastră să fie o viață în Hristos. Este greu pentru om să aibă o viață compatibilă cu viața în Hristos. Condiția de a începe perioada postului este cererea și acordarea iertării. Iertarea păcatelor aproapelui înseamnă a participa la taina persoanei celuilalt fără ca persoanele să se confunde. A ierta înseamnă a recunoaște în celălalt chipul lui Dumnezeu iubire, a recunoaște în celălalt o persoană de comuniune, un partener care merge către Emausul sau limanul mântuirii unde vom vedea pe Dumnezeu față către față. Iertarea vine de la Dumnezeu care ne iubește și ne iartă dacă noi ne răsucim mintea spre lumina care izvorăște din El. Atunci când iertăm pe aproapele noi îi spunem: te iubesc, fratele meu! și mergem împreună cu el purtând pe umeri aceeași cruce, pentru că nimeni nu se poate mântui în manieră egoistă”.
Totodată, reamintindu-și de perioada când era călugăr la Mănăstirea Sihăstria și asculta îndemnurile duhovnicești ale părintelui Cleopa la început de post, Înaltperasfinția Sa a vorbit credincioșilor despre semnificațiile duhovnicești ale textului evanghelic din această duminică, ca pregătire pentru schimbarea vieții după modelul lui Hristos: „A ne unge capul înseamnă a urma lui Hristos, Care este Unsul Domnului, și a ne pregăti pentru întâlnirea cu El înviat la sfârșitul perioadei de nevoință. Spălarea feței este curățirea chipului iconic din sufletul nostru, sădit în noi de Dumnezeu. Începând cu această duminică noi trebuie să ne înarmăm cu Hristos lăsându-ne conduși de cuvintele Sale nemuritoare pentru ca acest chip spălat prin taina pocăinței să devină strălucitor în lumina pe care o primim de la El. Având inimile curățite și ancorate în Dumnezeu, să așezăm cuvântul lui Său în mintea noastră și în faptele noastre pentru că acolo unde este inima noastră este și comoara noastră. Să nu ne atașăm de lucrurile materiale pentru că nu vom găsi în ele pe Dumnezeu. Să punem pe Hristos în inima noastră și chipul lui Dumnezeu să strălucească în noi ștergându-l cu apa pocăinței și atunci nu vom ajunge să ne cunoaștem doar pe noi înșine, ci să descoperim în noi icoana lui Hristos înveșmântată în lumină, iar Duhul Sfânt va sălășlui în noi și Se va ruga în noi pentru că viața noastră va deveni compatibilă cu viața lui Hristos, iar Hristos se va așeza în inima noastră și va lucra în noi așa cum ne învață Sfântul Apostol Pavel care spune nu mai trăiesc eu ci Hristos este cel ce lucrează în mine”.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corul „Paraschevi” al Catedralei arhiepiscopale.
