Luni, 12 mai 2025, în așezământul social al Parohiei „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din municipiul Roman, a avut loc ședința semestrială a preoților din Protopopiatul Roman.
În cadrul lucrărilor acestei întruniri administrative, părintele Florin Aurel Țuscanu a prezentat o conferință despre contribuția Episcopului Melchisedec Ștefănescu la dobândirea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, ședința administrativă a preoților din protopopiatul Roman, convocată de părintele protopop Dan Alexandru Antoce, a avut loc în centrul social-cultural „Acoperământul Maicii Domnului”, al parohiei Sfinții Împărați Constantin și Elena din municipiul Roman.
În prima parte a programului, părintele lect. univ. dr. Florin Aurel Țuscanu, consilier cultural onorific al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, a susținut prelegerea cu tema „Episcopul Melchisedec Ștefănescu – diplomat, teolog și apărător al Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române”. Informații inedite, dublate de un suport imagistic de excepție, au ținut asistența captivată, cei 120 de preoți participanți având ocazia de a-l cunoaște pe ierarhul nepereche al Romanului (între 1879-1892) în exercițiul său diplomatic, evocându-se o serie de documente importante redactate de el, înscrise în corespondența Sinodului Bisericii Ortodoxe Române cu Patriarhia Ecumenică.
De la decretul lui Alexandru Ioan Cuza din 3 decembrie 1864, prin care se hotăra constituirea unei autorități sinodale centrale, la conferirea titlului de mitropolit primat mitropolitului Nifon al Ungro-Vlahiei, aspirația spre autocefalie a ortodoxiei românești a fost vegheată de contribuția învățătorească a „celui mai învățat episcop al românilor”, Melchisedec Ștefănescu. Cele mai importante documente redactate de acesta, înscrise în corespondența cu Patriarhul ecumenic Ioachim al III-lea (1872) și Ioachim al IV-lea (1875) au cuprins pledoarii de excepție pentru dobândirea autocefaliei (1885), justificate iscusit din punct de vedere scripturistic și canonic. Părintele profesor a prezentat evenimente importante din acea perioadă, precum Sfințirea Sf. Mir în 1882, dar și o serie de imagini deosebite, înfățișând medalioane ale membrilor Sf. Sinod, ori a sigiliilor Bisericii Ortodoxe Române. Peste toate, chintesența acestui moment epocal din istoria neamului nostru, expusă de Episcopul Melchisedec al Romanului ca pe un veritabil ghid de dezvoltare instituțională, ancorat în tradiție și în modernitatea de atunci, este că „Biserica Ortodoxă Română este autocefală, dar nu de capul ei”.
Părintele profesor a evocat și alte momente din activitatea de diplomat a ierarhului Melchisedec Ștefănescu, ce au vizat călătoria în Rusia din 1868 sau pe cea de la Bonn, din 1875, la Conferința vechilor catolici. Această conferiță tematică este înscrisă în cadrul activităților din Protoieria Roman, înscrise în marcarea „Anului 2025 ca an omagial al Centenarului Patriarhiei Române şi an comemorativ al duhovnicilor şi mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea”.
În partea a doua a întâlnirii, s-au prezentat o serie de informații importante pentru activitatea administrativă din parohiile protopopiatului Roman, de la salarizarea personalului auxiliar, la prezentarea unor aspecte tehnice cu privire la ducerea la bun sfâșit a lucrărilor noului sediu al instituției.
Reprezentați ai Centrului Eparhial la eveniment au fost PC Pr. Consilier Alexandru Daniel Zamfir și PC Pr. Inspector eparhial Gabriel Vasile Buzdugan.
Pr. Amărinii Ionuț Alexandru