IPS Ioachim a fost prezent la hramul mănăstirii Văratec

Credincioși și pelerini din toată Moldova au fost prezenți la sărbătoarea hramului mănăstirii Văratec. Aceștia au avut bucuria de a participa la Dumnezeiasca Liturghie oficiată cu binecuvântarea IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei de Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului  înconjurat de un mic sobor de preoți și diaconi.

Încă de la primele ore ale dimineţii, credincioşi din satele apropiate aşezării monahale, dar şi pelerini din Târgu Neamţ sau alte orașe ale țării şi-au îndreptat paşii către locaşul monahal pentru a-i cinsti prin rugăciune pe Maica Domnului.

După citirea Evangheliei, Arhiepiscopul Ioachim a adresat cuvânt de învățătură obștii monahale și credincioșilor prezenți.

Astfel, Ierarhul a evidențiat sărbătoarea așezământului monahal care serbează anul acesta 235 de ani de existență, fiind una dintre cele mai frumoase și căutate mănăstirii moldave, explicând bucuria de cinstire încă din timpul vieții a Maicii Domnului.

După mărturisirea arhanghelului Gavriil, Fecioara Maria s-a bucurat de cinstire încă din timpul vieții, persoana sa fiind asociată cu a Fiului lui Dumnezeu născut din ea. Așa se explică motivul pentru care Elisabeta o numește „Maica Domnului meu” (Lc. 1,43), arhanghelul Gavriil enunță în momentul Buneivestiri o adevărată doxologie marială (Lc.2,28-29) arătând posterității care este cu adevărat locul și gradul cinstirii ei între cetele de sfinți care înconjoară tronul Preasfintei Treimi, iar Fiul său preaiubit, cu mâinile răstignite care îmbrățișau lumea, o încredințează mijlocitoare pentru neamul omenesc: „Fiule, iată mama ta!” (In.19, 27-28)... Maica Domnului este rodul rugăciunii și darul binecuvântat al lui Dumnezeu oferit umanității, nu doar venerabililor săi părinți, Ioachim și Ana. Este semnul iubirii lui Dumnezeu revărsată peste omul rănit de păcat și semnul împlinirii timpului răscumpărării. Totodată, numele primit la naștere, Maria („Aleasa Domnului”, Regina” Ps. 45, 10-18), el însuși poartă în sine semnificațiile vocației sale de Împărăteasă aleasă a Cerului întrupat. Nașterea mai presus de fire a Fiului lui Dumnezeu, ca rod al lucrării Preasfintei Treimi, oferă garanția posibilității prezenței lui Dumnezeu în om, având ca paradigmă a începutului acestei comuniuni teandrice însuși momentul asumării misiunii maternale de către Maica lui Dumnezeu. Ființa ei plăpândă, dar atât de curată s-a învrednicit a primi înlăuntru pe Cel pe Care Universul nu poate să-L încapă arătând prin aceasta cheia înțelesului întâlnirii euharistice a omului cu Dumnezeu.

De asemenea, Înaltpreasfinția Sa, a îndemnat pe credincioși la rugăciune și la fapte bune oferind câteva învățături care reies firesc din praznicul închinat Adormirii Maicii Domnului:

  • Dumnezeu a vrut ca mântuirea să depindă de libertatea și demnitatea unei tinere smerite. Aceasta este Maria, care s-a născut ca fiecare dintre noi toți. Pentru noi, creștinii, Maica Domnului  este Icoana Bisericii universale.
  • Nașterea sa ca rod al rugăciunii stăruitoare și pline de speranță a părinților Ioachim și Ana este mărturia pilduitoare pentru familia contemporană care ne vorbește despre nașterea pruncilor ca dar pe care Creatorul a toate îl oferă celor care înțeleg să dea viață și să educe propriii copii cu responsabilitate și sub ocrotirea lui Dumnezeu.
  • De asemenea, copilăria petrecută în pridvorul Împărăției lui Dumnezeu, în curăție, și mintea înălțată la Dumnezeu pot fi alternativa binecuvântată pentru tânărul de astăzi aflat la răspântia multor curente de opinie și de import, care, de cele mai multe ori, îl bulversează, înstrăinându-l de ceea ce este și a primit ca moștenire culturală și spirituală.
  • Fiecare sărbătoare închinată Maicii Domnului trebuie să fie pentru noi un prilej de meditație la modul în care Fecioara Maria și-a consumat existența în curăție, la felul în care a înțeles să se pregătească pentru plecarea din lumea aceasta și întâlnirea cu Fiul său, la bucuria pe care a simțit-o gândind că despărțirea de lume înseamnă începutul unei noi existențe, a unei renașteri în Împărăția Cerurilor.
  • Sărbătoarea de astăzi rămâne pentru noi un timp al meditației la felul în care înțelegem să ne petrecem timpul dăruit de Dumnezeu la nașterea noastră din nou de fiecare dată când ne apropiem de Sfântul Potir, la fiecare clipă a vieții noastre care poate fi începutul unei vieți noi dedicate lui Hristos, o viață demnă de credința noastră și de Evanghelia pe care o predicăm.

Cu acest prilej binecuvântat, Ierarhul romașcan a alcătuit și o meditație lirică intitulată: Imn la Adormirea Maicii Domnului. https://eprb.ro/imn-la-adormirea-maicii-domnului 

La finalul slujbei Arhipăstorul Romanului și Bacăului, a apreciat frumoasa organizare a cinstirii Maicii Domnului de către soborul de maici coordonate cu multă dragoste de maica stareță stavrofora Iosefina Giosanu. Răspunsurile la Liturghie au fost oferite de corul mănăstirii de maici „Sf. Cuv. Iosif" de la Văratec.

Sărbătoarea Mănăstirii Văratec va continua după-amiază, cu slujba Privegherii pentru Sfântul Cuvios Iosif de la Văratec, ale cărui sfinte moaște se află în biserica mănăstirii, și pentru Sfinții Martiri Brâncoveni.

Mănăstirea Văratec este situată în satul Văratec din comuna Agapia (județul Neamț), la o distanță de 12 km de orașul Târgu Neamț și la 40 km de municipiul Piatra-Neamț. Este cea mai mare mănăstire de maici din România. 

(pr. Daniel-Ionel Marari)