Sâmbătă, 15 februarie 2025, Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, a fost prezentat în mijlocul obștii Mănăstirii „Schimbarea la Față” Berzunți. Cu acest prilejul, Părintele Arhiepiscop Ioachim a sfințit catapeteasma sfântului lăcaș și a săvârșit slujba Parastasului pentru Părintele Arsenie Voaideș (1951-2018), la 7 ani de la mutarea la cele veșnice a vrednicului de pomenire arhimandrit.
Încă de la primele ore ale dimineții, câteva sute de pelerini au trăit bucuria comuniunii întru rugăciune în sfântul chivot al Mănăstirii „Schimbarea la Față” Berzunți, la ceas de pioasă aducere aminte prilejuită de împlinirea a șapte ani de la nașterea în ceruri a părintelui arhimandrit Arsenie Voaideș-Filantropul, renumit duhovnic și ctitor de lăcașuri sfinte.
După oficierea Dumnezeieștii Liturghii de către un sobor de cuvioși și cucernicii părinți, sub protia părintelui protosinghel Nectarie Iftime, mare ecleziarh al Catedralei arhiepiscopale „Sfânta Cuvioasă Parascheva” de la Roman, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a oficiat slujba de sfințire a catepetesmei bisericii centrale a ansamblului monahal, cu hramul Schimbarea la Față a Domnului.
La finalul slujbei de sfințire, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a vorbit credincioșilor despre semnificația icoanelor așezate pe catapeteasmă, care recapitulează istoria mântuirii omului și deschid, pentru cei care contemplă frumusețea zugrăvită pe chipurile sfinților, perspectiva veșniciei: „Catapeteasma nu este doar un perete care desparte cerul de pământ sau altarul unde se slujește Sfânta Liturghie de locul în care se reculeg în rugăciune credincioșii. Ea nu este un zid după care preotul își împlinește taina slujirii lui, ci ea este cerul. Dacă privim cu ochii minții, nu vom vedea doar niște icoane, ci ferestre către cer. Întipărit pe fețele sfinților vedem misterul care se petrece în altar”.
Apoi, soborul slujitorilor, cărora s-au adăugat preacuvioase maici și pelerinii prezenți, în sunet de clopot și glas de cântări sfinte, s-au deplasat la mormântul părintelui arhimandrit Arsenie Voaideș, aflat în latura de Est a sfântului lăcaș, la intrarea în ansamblul mănăstiresc, pentru a înălța rugăciuni de pomenire, la împlinirea a șapte ani de la nașterea sa în Cer. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a reactualizat aspecte ale vieții mărturisitoare a renumitului duhovnic trăite de acesta în perioada comunistă, apoi a adresat gânduri de apreciere pentru actualul stareț al mănăstirii, părintele arhimandrit Benedict Carp, care împreună cu obștea monahală de aici a reușit să continue și să desăvârșească activitatea misionară a predecesorului său: „De multe ori, părintele Arsenie spunea ucenicilor că rugăciunea îmbracă sufletul. La înmormântarea fiecărui credincios noi avem grijă de mâna de țărână pe care ne-a lăsat-o Dumnezeu și care aparține pământului, dar pământul a fost făcut din cuvinte. Noi avem o mână de cuvinte pe care ne străduim să le punem cu cinste în mormânt, pentru a se adăuga pământului. Părintele stareț Benedict a învățat de la Părintele Arsenie să fie gospodar și lucrul acesta se vede în ceea ce s-a împlinit aici în ultimul timp, la școala părintelui arhimandrit de vrednică amintire. Șapte ani nu este mult, este o perioadă, iar sufletul părintelui veghează obștea monahală de aici și se bucură. Astăzi au venit pelerini din diferite colțuri ale județului și ne-am așezat cu toții în jurul mormântului ca într-o horă a bucuriei, pentru că de părintele Arsenie ne-am despărțit vremelnic, până la Parusie, când ne vom revedea și vom da răspuns pentru faptele săvârșite în viața de acum. Acum șapte ani, la slujba de înmormântare, v-am îndemnat să vă rugați pentru el, nu pentru faptul că Dumnezeu l-a uitat, ci pentru a adăuga iubirea noastră la iubirea lui Dumnezeu pentru dânsul. Pentru cei adormiți ne rugăm pentru a păstra comuniunea de iubire. Pe părintele Arsenie Dumnezeu l-a trimis atunci când Biserica era oprimată și a știut să se strecoare printre săgețile aruncate asupra Bisericii atunci, dar și să țină flacăra monahismului românesc aprinsă. Împreună cu alți părinte duhovnici și mărturisitori din acea perioadă se va adăuga ca o filă în plus în cartea de istorie a Bisericii mărturisitoare”.
La final, obștea mănăstirii a oferit tuturor pelerinilor prinoase și gustare caldă întru pomenirea vrednicului părinte arhimandrit.
***
Părintele arhimandrit Arsenie Voaideș, date biografice:
Părintele Arsenie Voaideș s-a născut în satul Huisurez, comuna Dămuc, judeţul Neamţ, la 24 ianuarie 1951, din părinţii Neculai și Anghelina, de credinţă ortodoxă şi a primit la botez numele Augustin. Părinţii l-au crescut în iubirea de Dumnezeu și respectul faţă de oameni.
În anul 1977 a intrat ca frate la Schitul Tarcău din judeţul Neamţ, iar în anul 1978 este închinoviat la Mănăstirea Cetăţuia, Iași. În anul 1979 este tuns în monahism primind numele Arsenie. A fost vieţuitor al acestei mănăstiri până în anul 1986, când a fost transferat la Mănăstirea Putna.
În 1987 a fost trimis, de ascultare, ca paznic la schitul Savu, sat Buda, comuna Berzunţi, judeţul Bacău, iar la 8 noiembrie 1988, de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, a fost hirotonit diacon de către ierarhul de pioasă amintire, Eftimie, pentru ca în următoarea duminică să fie hirotonit ieromonah pe seama Mănăstirii „Schimbarea la Față”-Berzunți.
În anul 2001 a absolvit cursurile Seminarului Teologic Liceal „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamţ, judeţul Neamţ.
În anul 2005 este licențiat al Facultăţii de Teologie „Sf. Filofteia” din Pitești, titlul lucrării de licenţă fiind „Semnificaţia Sfintei Cruci în viaţa credincioşilor”, iar în anul 2007 absolvă cursurile de masterat ale aceleiaşi facultăţi.
Odată cu formarea teologică, părintele Arsenie s-a preocupat și de formarea obștii monahale, dar și de refacerea bisericii mănăstirii grav afectate de dintele nemilos al timpului. Între 1992-2002 lăcașul monahal a fost consolidat, extins și înfrumusețat, astfel încât la Praznicul Schimbării la Față din anul 2002, a fost sfințit ansamblul eclesial al mănăstirii.
Ca un „meşter Manole” al zilelor noastre, a avut dorinţa de a ridica „altă monastire pentru pomenire”. Și nu s-a oprit la una. Este ctitor al Schitului „Sfântul Ilie Tesviteanul”, alături de Protos. Isaia Adragăi, chiar pe locul în care la început de secol al XIX-lea ieromonahul Varnava a ridicat loc de închinăciune.
Situată la o distanţă de 100 de km, Mănăstirea Pogleţ este tot o ctitorie a părintelui Arsenie Voaideş. Monument istoric, biserica mănăstirii este de o frumuseţe aparte. Şi aici, prin grija părintelui, s-a întemeiat o obşte de maici cu o aleasă viaţă duhovnicească. Chiliile şi gospodăria anexă s-au realizat în perioada anilor 1996-2007.
Locuitorii satului Bâşca, comuna Berzunţi, au astăzi biserica lor cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”, prima biserică a rromilor în România, al cărei preot Ioan Parnica a fost ucenicul părintelui stareţ al Mănăstirii „Schimbarea la Față” care l-a povăţuit şi l-a ajutat în ctitorirea acestui locaş de cult.
În anul 2013, la 25 august, a avut loc sfintirea bisericii cu Hramul „Izvorul Tămăduirii” din satul Băcioi, comuna Corbasca, ridicată prin osteneala preacuviosului părinte stareţ Arsenie Voaideş, cu sprijinul vrednicului de pomenire ctitor IPS Adrian, Arhiepiscop emerit al românilor din Europa Occidentală și Meridională, ajutat de soborul măicuţelor de la Mănăstirea Pogleţ.
La data de 16 februarie 2018, Părintele Arhimandrit Arsenie Voaideș a fost chemat de Dumnezeu la veșnicele lăcașuri.