Ca la o chemare a clopotelor străvechiului lăcaș de cult mușatin, ieromonahi, preoți și credincioși din toate colțurile eparhiei au sosit la ceas de seară pentru a aduce un ultim omagiu vrednicului de pomenire ierarh. În spațiu sacru aflat de peste șase veacuri sub oblăduirea  Ocrotitoarei Moldovei, soborul și-a înălțat ruga sfântă către cer,  întreaga incintă răsunând de ”Veșnica sa pomenire”.  Prin vocea molcomă și fermă a Preasfințitului Părinte Ioachim Băcăuanul, toți cei prezenți, cler și credincioși, au revăzut prin ochi duhovnicești, personalitatea Înaltpreasfințitului Eftimie Luca. 

”Astăzi, 4 noiembrie, anul mântuirii 2014, am adus în această biserică, în care se simte duhul înaintașilor, al voievozilor și ierarhilor care au slujit peste 600 de ani, întru prohodire, pe distinsul nostru arhiepiscop Eftimie Luca. În chip providențial, dacă facem o analiză a evenimentelor petrecute în jurul vieții sale, chemarea la viața veșnică a lui Dumnezeu s-a împlinit în această zi de pomenire a Sfântului Ioanichie cel Mare”, a precizat Preasfinția Sa, făcând legătura între personalitatea înaltului ierarh pomenit și apreciatul duhovnic și cărturar Ioanichie Bălan de la mănăstirea Sihăstria. ”Între Înaltpreasfinția Sa și părintele Ioanichie Bălan a fost o strânsă legătură. Aceasta întrucât, între preocupările sale a fost și propovăduirea culturii și a spiritualității românești în perioada foarte grea a regimului ateu comunist. Împreună cu părintele Ioanichie Bălan au dăruit Ortodoxiei cărți de mare valoare precum ”Patericul românesc”, ”Convorbiri duhovnicești” și multe altele”, a mai adăugat Preasfințitul Părinte Ioachim Băcăuanul.  Fin și profund cunoscător al fiecărei trepte din urcușul istoric și spiritual al acestei eparhii, Preasfințitul Episcop Ioachim a așezat figura Arhiepiscopului Eftimie în rândul marilor slujitori. ”În această parte a Moldovei bătută de vânturi, de necazuri, inima a fost aici, în eparhia Romanului și Bacăului, centrul său fiind întemeiat de voievodul Alexandru cel Bun. Înaltpreasfințitul Eftimie a avut permanent conștiința că recapitulează întreaga activitate a înaintașilor săi pentru că aici, la Roman, au diriguit destinele acestei eparhii Episcopul Vasile din veacul al XV-lea, Atanasie Crimca, ctitorul Dragomireni, Dosoftei Mitropolitul, care a viersuit psalmii, alături de sfinții al căror nume s-a înscris în calendar, precum Teodosie de Brazi, Pahomie de la Gledin, Ioan de la Râșca și Secu și alți ierarhi. Au mai fost apoi Venianim Costachi,  Melchisedec Episcopul, cărturar al acestei eparhii care își doarme somnul de veci nu departe de Centrul eparhial. Au mai fost aici și episcopul Teodosie Atanasiu, care a purtat grijă de această eparhie, pe teritoriul căreia s-au desfășurat lupte grele și sângeroase în primul război mondial. Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Eftimie a fost un ierarh paradigmatic prin maniera de a se atașa de această eparhie și nu cred că a mai fost cineva care s-a confundat cu destinele acestei eparhii ale cărei vestigii, patrimoniu cultural și spiritual le-a apărat. Se vor spune multe despre Eftimie cel Bun,  cel ce, pentru noi, rămâne ca o icoană, ca o paradigmă. Ne vom aduce aminte de bunătatea lui, de maniera de a conduce o eparhie și a se ruga în acest loc binecuvântat.  Nu o să uităm niciodată cum, în momentul hirotoniei întru arhiereu în această eparhie, am simțit, când ni s-a pus mitra pe cap, că toată dragostea sa s-a revărsta asupra noastră. Avem o mare responsabilitate pentru a-i păstra memoria și a-i promova valoarea de om, de ierah, de teolog, de bun sfătuitor și coordonator al vieții bisericii. Veșnică să-i fie pomenirea”, a încheiat Preasfințitul Părinte Episcop Ioachim Băcăuanul.

În perioada de timp care a mai rămas până la momentul înmormântării, preoți și credincioși se vor putea ruga la catafalcul Înaltpreasfințitului pentru odihna sufletului său în Împărăția lui Dumnezeu.