Retrăirea momentelor triumfale ale intrării în Ierusalim a Mântuitorului Hristos, în Duminica Floriilor, a fost moment de aleasă prăznuire pentru Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, cel care a săvârșit Sfânta Liturghie în Catedrala arhiepiscopală „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Roman. Alături de Ierarh, în rugăciune, a fost prezent părintele Arhimandrit Pimen Costea, vicar eparhial, împreună cu preoți slujitori și diaconi.
Pericopa evanghelică a fost tâlcuită de părintele arhimandrit Pimen Costea, care a explicat dorința poporului evreu de a se elibera de sub ocupație străină, așteptându-L pe eliberatorul promis de Dumnezeu și vestit prin prooroci.
Iubiți frați intru Hristos, călătorind împreună cu Mântuitorul nostru Iisus Hristos, din Betania spre Ierusalim, putem cu ușurință observa grupuri de oameni plini de entuziasm care îl însoțesc pe cale și care dovedesc fidelitatea și credincioșia, aparent, pentru că acești oameni au văzut în Mântuitorul Hristos de-a lungul timpului, în toate călătoriile pe care le-a parcurs, străbătând Țara Sfântă, multe lucruri care i-au făcut sa se poziționeze cu o dorința vie în preajma Mântuitorului Hristos. Avem și alte grupuri ce făceau parte din alta categorie socială și religioasă, cărturari și farisei, oameni cu știință, cunoscători ai Legii, care participau și ei la acest eveniment fără a ști de ce și care încercau toate cu puterile lor să potolească aceasta emfază pe care mulțimea o arăta față de cel ce le dăruiseră până atunci multe bucurii și împliniri sufletești. Neputincioși sau nu, de la distanță priveau și ostașii romani, o categorie distinctă de altfel, care ascultau și oarecum ironic, se bucurau de ceea ce vedeau. Și am să vă explic de ce. Aceștia erau cei care ocupaseră Țara Sfântă, era o situație mai puțin obișnuită pentru iudei. Puterea ocupatoare a romanilor controla cam tot ceea ce se întâmpla pe teritoriul Țării Sfinte și în Ierusalim, bineînțeles. De aceea, cuvintele acestea Osana! Bine este cuvântat cel ce vine intru numele Domnului, împăratul lui Israel! pentru ei deveniseră subiecte de amuzament pentru că singurul împărat pe care ei îl recunoșteau ca și autoritate era cel al Romei și bineînțeles, Procuratorul roman care era însărcinat sa coordoneze activitatea pe teritoriul Țării Sfinte, a Palestinei de altădată. Nimeni altcineva nu ar fi putut în niciun fel surpa aceasta autoritate. De aceea, aceste afirmații pe care mulțimea le aducea spre cunoștință erau doar un subiect pe care ei nu îl puneau prea mult la suflet și nu îl luau în seamă, ca atare.
Părintele vicar a vorbit și despre învățăturile predate de Hristos, ca normative pentru Calea către Împărația Cerurilor.
Mântuitorul nostru Iisus Hristos le oferise oamenilor o învățătură despre care ei până atunci nu auziseră. Aceasta lărgire a universului de credință, de a iubi si de a ierta, care până atunci li se părea cu totul stranie, iată, l-au recomandat pentru încă odată a fi împărat. A continuat a le spune cum trebuie să se roage, a continuat a le spune cum trebuie să postească, le-a insuflat valorile care trebuie sa primeze în suflet și mai mult decât atât, i-a fericit pe cei pe care oamenii îi marginalizau. Îndemnul Evangheliei și a Praznicului de astăzi este ca să te apropii de Dumnezeu și să-l recunoști ca cel ce îți este doctor cu adevărat și atunci în neputința ta, să cauți să fii vindecat prin credință de cel ce se dăruiește tuturor cu pâinea Vieții, cu arvuna Veșniciei, cu arvuna Nemuririi.
De asemenea, la final Ierarhul a adresat un cuvânt de învățătură și apoi a sfințit ramurile de salcie ce au fost apoi împărțite credincioșilor.
Considerați că aceste ramuri sunteți voi înșivă care vă consumați de dragostea și iubirea lui Hristos, împreună încercând să urcăm treptele acelea ale calvarului. Pentru ca apoi să ne bucurăm de Înviere trebuie să rămânem cu Hristos. Să nu fim versatili, adică îndoielnici, iar dacă astăzi cântăm: Osana!, mâine să nu strigăm: Răstignește-L! Mulțumim lui Dumnezeu că ne bucurăm de oarecare acalmie, față de săptămâna Patimilor de anul trecut, acum fiind mult mai lejeră atmosfera. Nu vă cunosc pe toți, nu vă știu pe nume, dar îl rog pe Dumnezeu care vă știe să vă pomenească și să vă strige pe nume pe fiecare. În numele Lui, tot genunchiul să se plece, și a celor cerești, și a celor pământești și a celor de dedesubt. Fiți tari în credință și mărturisitori nu numai prin vorbă, ci și prin ceea ce suntem, pentru că doar așa putem schimba fața lumii.
La slujbă au participat numeroși credincioși romașcani. Mulți dintre aceștia au asistat la Sfânta Liturghie în curtea Catedralei „Sf. Cuv. Parascheva”. Astfel, au fost respectate îndrumările bisericești și regulile impuse de autorităţi în perioada stării de alertă. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala „Paraschevi” a Catedralei romașcane. (pr. Daniel Marari)
