Sâmbătă, 1 august, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Preasfințitul Părinte Episcop-vicar Teofil Trotușanul a participat ca delegat al Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioachim la slujba de pomenire oficiată pentru Episcopul Emilian Crișanul, la împlinirea a 40 de zile de la nașterea sa în ceruri.

Slujba de pomenire a fost precedată de săvârșirea Sfintei Liturghii în biserica istorică a Mănăstirii Neamț, de către soborul preacuvioșilor și preacucernicilor preoți și diaconi, sub protia Preasfințitului Părinte Teofil Trotușanul. 

Din soborul slujitorilor au făcut parte preacuviosul părinte arhimandrit Benedict Sauciuc, starețul Mănăstirii Neamț, preacuviosul părinte arhimandrit Arsenie Hanganu, starețul Mănăstirii Cetățuia, preacuviosul părinte arhimandrit Serafim Grigoraș, starețul Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”, preacucernicul preot Cojocaru Marcel, cadru didactic la Facultatea de Teologie „Sf. Dumitru Stăniloae”-Iași, preacuviosul părinte arhimandrit Andrei Ioniță, cadru didactic la Liceul Teologic „Episcop Melchisedec”-Roman, precum și slujitorii care au făcut parte din delegația Arhiepiscopiei Aradului la acest eveniment, preotul Mircea Proteasa, arhidiaconul Cristian Petruț  și arhidiaconul Dorin Neag, însoțiți de un grup de credincioși arădeni.

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul a adresat familiei îndoliate și tuturor celor prezenți un cuvânt de învățătură în care a precizat faptul că după plecarea din lumea aceasta un suflet este primit în Împărăția lui Dumnezeu și răsplătit cu șederea în lumina Preasfintei Treimi, în măsura în care Dumnezeu Se recunoaște în faptele bune săvârșite de acesta în timpul vieții pământești:

 „Am venit să înălțăm rugăciune înaintea lui Dumnezeu, să vărsăm o lacrimă și să cerem ca Dumnezeu să-i lumineze călătoria și slujirea lui, dincolo, în Împărăția Sa. Un obicei vechi, în Antichitate, în Țara Sfântă, prevedea ca atunci când cineva drag pleacă din lumea aceasta, familia și cei care l-au cunoscut și l-au iubit, să meargă la mormânt, să zică rugăciuni și să așeze o piatră. În funcție de numărul pietrelor care se adunau acolo, deasupra mormântului, se putea ști cât de iubit și cât de important a fost omul respectiv, în spatele fiecărei pietre, desigur, aflându-se în primul rând rugăciune și lacrimi. Noi, cei de astăzi, când conducem și așezăm în cimitir, la locul de veci, trupul cuiva drag, punem deasupra pământ și flori, iar apoi, desigur, rugăciunile îndătinate. În fața lui Dumnezeu, însă, se cunoaște dacă un om a fost iubit sau nu, nu după pietrele care sunt deasupra mormântului sau după florile sau lumânările pe care le așezăm, ci mai ales după modul lui de viețuire, dacă a fost unul cu adevărat plăcut lui Dumnezeu”.

Totodată, Preasfinția Sa a precizat faptul că adevărata recunoștință arătată față de cineva plecat în veșnicia lui Dumnezeu se arată prin păstrarea în amintire a faptelor și învățăturilor sale și prin împlinirea lor:

„Noi, la pomenirea Preasfințitului Emilian, credem că mormântul lui, chiar dacă este împodobit cu flori, nu e cel mai important lucru, ci dacă cuvintele și slujirea lui din timpul vieții vor fi păstrate și urmate de cei care l-au cunoscut, de ucenici și de cei care doresc să fie în comuniune cu dânsul de aici, în lumea de dincolo. De aceea, am venit să aducem rugăciune lui Dumnezeu și să arătăm că suntem în comuniune duhovnicească cu Preasfințitul, care a slujit cu multă râvnă cât timp a fost rânduit și îngăduit de Dumnezeu pe pământ, dar continuă să-L slujească și dincolo, în Împărăția Cerurilor. Datori suntem să-L pomenim, dar mai ales să urmăm învățăturile sale cele după Evanghelie, pe care, ca arhiereu al Bisericii noastre, le-a îndeplinit cu timp și fără timp. Rugăm pe Dumnezeu să binecuvinteze slujirea lui de dincolo și să-l așeze în ceata marilor ierarhi care săvârșesc liturghia cerească în împărăția Lui”. 

După cuvântul de învățătură adresat de Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul, preacuviosul părinte arhimandrit Benedict Sauciuc a mulțumit Ierarhului și tuturor preoților din sobor pentru prezență și slujire la acest eveniment din viața obștii monahale de la Neamț.

Apoi, soborul slujitorilor s-a deplasat la mormântul Episcopului Emilian Crișanul, situat în cimitirul Mănăstirii Neamț, unde a fost oficiată slujba Parastasului, la împlinirea a 40 de zile de la mutarea sa la cele veșnice.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de corul Mănăstirii Neamț. (Pr. Valentin Băltoi)