În zilele de 9 și 10 mai 2022, o delegație de preoți și 800 de pelerini din Arhiepiscopia Romanului și Bacăului vor fi prezenți în cetatea Unității Românilor (Alba-Iulia) spre a comemora împlinirea unui secol de la încoronarea primilor regi ai României Mari: Ferdinand și Maria.
La acest moment, întru smerită rugăciune, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba-Iuliei, va sluji Sfânta Liturghie, însoțit de preacuvioși și preacucernici părinți consilieri ai celor două Centre Eparhiale, preacucernici părinți protopopi, preacucernici părinți și evlavioși pelerini veniți de pe văiile istorice ale Trotușului, Cașinului și Oituzului.
La inițiativa părintelui protopop de Onești, Ioan Bârgăoanu, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, a binecuvântat realizarea și organizarea proiectului eparhial intitulat „Centenarul Coroanei”, sub forma unui pelerinaj la vechi lavre monahale, precum și la unele locuri de o importanță covârșitoare pentru spiritualitatea ortodoxă și istoria românilor, majoritatea situate în „Țara de dincolo de Codri”- măreața Transilvanie – pământ românesc.
Scopul acestui demers este crearea unei punți de legătură între provinciile istorice ale Moldovei și Transilvaniei, precum și a unui arc peste timp între generațiile actuale și cele trecute, la un secol de la evenimentele care au consfințit România Mare.
Deși Centenarul Coroanei și-ar consfințit împlinirea în luna octombrie a acestui an, datele simbolice ale zilelor de 9 mai (Declarația de Independență a Principatelor Române față de Imperiul Otoman din 1877) și 10 mai (venirea pe tron a principelui Carol I -1866, precum și proclamarea Regatului României - 1881), au convins pe organizatori să așeze mai devreme această sărbătoare.
Prin sărbătorirea evenimentului din aceste zile în același loc ca și în 1922 se dorește evidențierea faptului că actului încoronării i s-a dedicat și construirea actualei catedrale ortodoxe din Alba-Iulia (într-un timp record martie 1921 - septembrie 1922), dar și rolul covârșitor pe care Biserica Ortodoxă Română, prin clerul reprezentat de imaginea viitorului patriarh Miron Elie Cristea (1925-1939), l-a avut în actele din decembrie 1918 și octombrie 1922.