La înjumătățirea perioadei Postului Adormirii Maicii Domnului, pentru un urcuș duhovnicesc și mai intens al credincioșilor, părintele Alexandru-Ionuț Apostu, parohul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Cucova, Protoieria Sascut și părintele Răzvan-Dimitrie Radu, parohul Bisericii „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Siretu, Protoieria Bacău, au organizat un pelerinaj de o zi la tezaurul creștinismului moldav, mănăstirile din ținuturile Sucevei. Alături de inițiativa duhovnicească a pelerinilor a fost Centrul de Pelerinaj „Meteora” al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, care a facilitat deplasarea, precum și informațiile turistice cu privire la locurile vizitate.

După plecarea din zorii zilei, preoții însoțitori, împreună cu tot grupul de creștini au rostit rugăciunile dimineții, apoi rugăciunea creștinului la vreme de călătorie, precum și rugăciunea ce se săvârșește la pelerinaje sau procesiuni, toate așternute în Cartea de Rugăciuni ieșită recent la Editura Filocalia, cu îngrijirea și binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioachim. Primul popas al pelerinilor a fost la Catedrala Arhiepiscopală „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Roman, acolo unde au fost întâmpinați de către părintele arhimandrit Andrei Ioniță. Spre bucuria credincioșilor, părintele Andrei a povestit câteva aspecte istorice cu privire la vechea ctitorie a lui Petru I Mușat și a lui Alexandru cel Bun. Pelerinii au aflat date referitoare la lucrarea administrativă și clericală a eparhiei, precum și informații despre construcțiile din incinta centrului eparhial. De asemenea, părintele arhimandrit a menționat și despre personalitatea emblematică a vrednicului de pomenire, Episcopul Melchisedec Ștefănescu, dar și despre chipurile ierarhilor care au trecut în rândul Sfinților și care în timpul viețuirii lor au păstorit în scaunul episcopal de la Roman. 

Următoarea oprire a pelerinilor a fost la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”, acolo unde se află și centrul eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Credincioșii s-au închinat la moaștele Sfântului Ioan cel Nou care se află în biserica mănăstirii, au ascultat fragmente din Sfânta Liturghie și au vizitat curtea ansamblului eparhial care adăpostește vechiul lăcaș de cult, precum și clopotele ce dăinuiesc de la ctitoria lăcașului, acum așezate în exterior spre a putea vizionate de către pelerini. 

După aceasta, următorul obiectiv religios apropiat a fost Mănăstirea Dragomirna care încântă credincioșii prin arhitectura exterioară realizată din broderie în piatră, dar și prin stilul diferit față de celelalte vetre monahale din Nordul Moldovei. Biserica soră după chip a Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, așa cum mai este numit acest sfânt lăcaș, adăpostește mormântul Mitropolitului Anastasie Crimca, cel care este și ctitorul bisericii. Aici, pelerinii s-au putut bucura de câteva aspecte cu privire la sfântul lăcaș povestite de către una dintre maicile obștii. 

Popasul duhovnicesc imediat următor a fost în inima monahismului bucovinean, Mănăstirea Putna. Biserica mănăstirii apară de peste veacuri mormântul ctitorului ei, binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. După închinarea la mormântul Sfântului, preoții, alături de credincioși au vizitat muzeul din incinta mănăstirii și au admirat ansamblul mănăstiresc format din turnul de apărare, zidurile falnice de interior și bineînțeles lăcașul de cult. 

În apropiere a urmat vizitarea unei așezări monahale care a adăpostit dea lungul anilor mulțime de sfinți isihaști, sihaștri și monahi cu viețuire sfântă, anume Mănăstirea Sihăstria Putnei. Ansamblul monahicesc impune prin măreția bisericii, dar și prin viețuirea aleasă pe care o au viețuitorii ei care cu bucurie au întâmpinat pelerinii și le-au vorbit despre cele șapte altare, precum și despre smeritul mormânt al vrednicului de pomenire, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Pimen. 

Spre încheierea călătoriei duhovnicești, pelerinii au poposit la alte două mănăstiri iconice ale Nordului Moldovei, Sucevița și Moldovița, acestea fiind două dintre cele șapte mănăstiri înscrise în Patrimoniul UNESCO, datorită picturii de nereprodus zugrăvite pe zidurile exterioare ale lăcașurilor de cult. La Mănăstirea Sucevița, credincioșilor le-au fost prezentate de către una din maicile obștii, scenele de pe zidul de Nord al bisericii, cea a Judecății de Apoi fiind cea care se evidențiază de secole cel mai mult în privirile celor care calcă pragul mănăstirii. La Moldovița, după închinarea din sfântul lăcaș, pelerinii și-au purtat pașii către muzeul mănăstiresc acolo unde pe lângă obiectele de cult și icoanele vechi de sute de ani, a putut fi observat și admirat Premiul Mărul de Aur (echivalentul Premiului Oscar în turism), oferit în anul 1975, ca un premiu comun pentru cele șapte mănăstiri ale Patrimoniului UNESCO, pentru recunoașterea eforturilor superioare în promovarea și creșterea nivelului de turism, dar și pentru frumusețea și unicitatea picturilor exterioare. 

Pelerinajul mult așteptat a luat sfârșit cu drumul spre casă, prilej cu care au fost citite rugăciunile de seară, s-a cântat Imnul Maicii Domnului „De la margini, o Apostoli”  și s-au pus în discuție programe pentru eventuale viitoare pelerinaje, puse la dispoziție de către Centrul de Pelerinaje „Meteora”.