Evenimentul solemn a avut loc spre finalul Sfintei Liturghii oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Actul oficial de proclamare a canonizării sfintelor a fost prezentat de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal și Secretarul Sfântului Sinod.

Tomosul Sinodal

În Tomosul Sinodal de proclamare, sfintele femei sunt numite ca „mame spirituale ale neamului românesc”.

„Astfel, poporul dreptcredincios a cinstit cu mare evlavie pe mucenițele mult răbdătoare, pe cuvioasele monahii mult râvnitoare, pe doamnele și domnițele iubitoare de Hristos, pe mamele evlavioase și pe femeile simple din popor mult rugătoare, care au avut smerenie și credință neclintită, biruind încercările timpului în care au trăit, strălucind astăzi ca niște stele care ne arată calea spre Hristos, Soarele Dreptății”.

În actul solemn este precizat că, prin canonizarea celor 16 sfinte femei românce, Biserica împlinește îndemnul Sfântului Apostol Pavel, care zice: „Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviţi cu luare-aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa” (Evrei 13:7).

La finalul actului semnat de membrii Sfântului Sinod, se menționează instituirea sărbătorii Soborului Sfintelor Femei Românce, în a treia duminică după Învierea Domnului.

Odată cu trecerea în rândul sfinților, cele 16 femei românce vor fi cinstite de Biserică în zilele stabilite de Sfântul Sinod.

„Și, pentru ca evlavia dreptmăritorilor creștini să sporească prin cinstirea și chemarea în rugăciune a acestor sfinte femei, mai rânduim ca ele să fie și ocrotitoare ale unor biserici noi sau reînnoite”.

În continuare, au fost prezentate icoana Soborului Sfintelor Femei Românce și icoana și troparul fiecărei sfinte proclamate.

Mamele duhovnicești ale poporului român

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt intitulat „Sfintele Femei Românce sunt modele de evlavie, dragoste jertfelnică și curaj mărturisitor”.

„Cele 16 Sfinte Femei Românce, canonizate în anul 2025 și proclamate astăzi în Catedrala Patriarhală din București, sunt repere duhovnicești importante din trecutul istoric al Bisericii Ortodoxe Române, care ne arată, ca niște mame spirituale ale poporului român, calea care duce către Hristos”, a subliniat Preafericirea Sa.

„Ele și-au sfințit viața prin smerenie și dragoste de aproapele, prin credința lor puternică și curajul mărturisitor, prin răbdarea necazurilor, prin nevoințe și rugăciune”, a spus Părintele Patriarh Daniel.

Sfințenia în viața de familie

Multe dintre sfintele canonizate au fost mame și soții, transmițând în propria familie învățătura creștină, care a rodit în sfințenie.

„Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu a crescut unsprezece copii, cultivând în sufletele lor credința în Dumnezeu și curajul mărturisitor”.

„Între aceste sfinte femei, avem și mame devotate, care au fost femei simple din popor, ce și-au crescut pruncii în iubire de Dumnezeu, precum Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mamă a Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, ea crescând patru copii, iar doi dintre ei au îmbrăţişat viața monahală în Mănăstirea Cernica”, a amintit Preafericirea Sa.

Părintele Patriarh Daniel a evidențiat și personalitatea Sfintei Olimpiada din Fărcașa, mama Sfântului Cuvios Petroniu de la Prodromu și a altor șapte copii.

„Ea ajuta săracii, bolnavii și pe cei aflați în suferință din satul ei, practicând nevoințe duhovniceşti tainice chiar în mijlocul vieții de familie”.

Cele 16 Sfinte Femei Românce au fost canonizate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în luna iulie 2025.

Sursa: Basilica.ro