În Duminica a XXXIII-a după Rusalii (Duminica Vameșului și Fariseului), Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, și Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, au săvârșit Sfânta Liturghie la Catedrala Arhiepiscopală „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Roman.

La acest moment liturgic, care în rânduiala tipiconală a Bisericii corespunde începutului perioadei Triodului, împreună cu cei doi ierarhi s-au aflat în comuniune de rugăciune preacuviosul părinte arhimandrit Nicolae Dănilă, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Romanului și Bacăului și starețul Mănăstirii Giurgeni, preacuviosul părinte protosinghel Nectarie Eftime, mare ecleziarh al Catedralei arhiepiscopale din Roman, cărora s-a adăugat soborul preoților și diaconilor slujitori în sfântul chivot mușatin.

În cadrul Sfintei Liturghii, diaconul Andrușcă Ion a fost hirotonit în treapta de preot pe seama Paraclisului din cadrul sediului Protopopiatului Onești, închinat Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan.

Cuvântul de învățătură a fost adresat credincioșilor prezenți în Catedrala arhiepiscopală de Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul care a vorbit despre Duminica Vameșului și Fariseului ca fiind prima treaptă pe care este invitat să pășească cel care dorește să-și înnoiască viața participând la programul liturgic și duhovnicesc al Bisericii din perioada Triodului: „Duminica Vameșului și a Fariseului este primul popas pe cărarea ce duce către Sfânta Sărbătoare a Învierii Domnului. O perioadă pe care o începem astăzi și despre care părinții de Odinioară ai Bisericii au numit-o primăvara duhovnicească a sufletului. Pentru că în această perioadă care începe suntem invitați să ne pregătim și să înflorim duhovnicește așa cum primăvara pomii și florile și iarba răsar și își arată frumusețea. Și noi, așadar, în această perioadă pe care o începem astăzi, suntem invitați să o petrecem duhovnicește, să ne pregătim și să înflorim sporind sufletește pentru a ne putea bucura la slăvitul praznic al Învierii Domnului”. 

De asemenea, vorbind despre obligațiile, exigențele și statutul tagmei fariseilor contemporani cu Mântuitorul Iisus Hristos și despre întâlnirile Sale cu mulți dintre reprezentanții acesteia, Preasfinția Sa a evidențiat faptul că deși aceștia respectau Legea și erau cinstiți de conaționali pentru aceasta, aveau un mare minus în ochii Mântuitorului Iisus Hristos pentru că disprețuiau pe oamenii simpli și pe păcătoși. În contrast cu aceștia, vameșul din Evanghelie își recunoaște starea de păcat și manifestă smerenie și umilință în timpul rugăciunii din templu: „Faptul că această categorie a fariseilor și cărturarilor se ocupa cu multă minuțiozitate de respectarea Legii, era un lucru bun. Ceea ce însă nu făceau bine acești oameni din categoria fariseilor, era că îi disprețuiau pe semenii lor mai smeriți, mai păcătoși. Lucru pe care îl evidențiază Domnul Iisus Hristos în pilda de astăzi. Vedem că celălalt personaj, Vameșul, nici nu avea curaj să treacă dincolo de pragul templului, ci stătea în spate și se ruga. [...] Vameșul acesta, pe care îl prezintă Evanghelia de astăzi, având conștiința că este un om păcătos, deși se spălase pe mâini, așa cum prevedea Legea, nu îndrăznea să treacă dincolo de pragul templului, ci stătea undeva în spate și se ruga și el, ne îndrăznind să ridice privirea către cer”. 

În finalul cuvântului Său, Preasfințitul Părinte Teofil a transmis mesajul pericopei evanghelice din această duminică (Luca, 18, 10-14) precizând faptul că rugăciunea vameșului a fost ascultată și acesta s-a întors mai îndreptat la casa sa pentru faptul că Dumnezeu nu judecă cu dreptate, ci cu milă pe cei care se roagă cu smerenie și regretă starea de păcat în care se află: „Starea pe care o avea vameșul, de fapt, este cea importantă și care ne arată că această rugăciunea lui a fost cu adevărat primită la Dumnezeu. El, dreptul judecător, are milă de cel care-I făcea judecată pe pământ. Judecată nedreaptă, bineînțeles. De ce face acest lucru Dumnezeu? Pentru a ne arăta că rânduielile și judecățile Sale sunt diferite față de judecățile noastre omenești. Sfântul Isac Sirul, în una din cărțile sale de înțelepciune adâncă, zice un cuvânt foarte important în fața semenilor lui care îl numeau pe Dumnezeu drept. Sfântul Isac Sirul zice un lucru surprinzător: « Nu-L mai numiți pe Dumnezeu drept, pentru că El nu este drept. Dacă Dumnezeu ar fi drept, astăzi voi ați fi în iad. Deci nu-L mai numiți pe Dumnezeu drept, ci numiți-L milostiv. Pentru că judecata lui Dumnezeu se face cu milostivire». Aceasta este, dragii mei, și mesajul Evangheliei de astăzi. De ce a fost primită rugăciunea acelui păcătos? Pentru că Dumnezeu a aplicat mila și nu dreptatea. După dreptate, cel care avea dreptul să fie ascultat era fariseul. Postea de două ori pe săptămână, dădea zeciuială din toate câte câștiga și ducea o viață cât de cât corectă . [...] Însă, la Dumnezeu, acest lucru corect și drept este văzut mai puțin important decât smerenia pe care o avea păcătosul de Vameș”.

La finalul Sfintei Liturghii, cei doi ierarhi și soborul slujitorilor au oficiat slujba aghesmei în ziua de pomenire a Sfântului Mucenic Trifon, o agheasmă specială pe care credincioșii o folosesc pentru a stropi terenurile agricole și pentru a îndepărta dăunătorii care deteriorează culturile. 

Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a vorbit credincioșilor despre semnificația oficierii aghesmei în ziua de pomenire a Sfântului Mucenic Trifon, amintind în cuvântul său despre obiceiul credincioșilor din mediul rural de a stropi câmpul care este destinat agriculturii. De asemenea, Înaltpreasfinția Sa a vorbit despre rânduielile liturgice ale Bisericii destinate curățirii lăuntrice a omului, dar și a naturii înconjurătoare: „Astăzi este ziua închinată Sfântului Mucenic Trifon și el este cunoscut ca fiind cel care alungă dăunătorii care strică uneori recoltele celor care seamănă în primăvară cu nădejdea că în vară vor culege fructele și roadele cele dorite. Sunt anumiți sfinți din anul bisericesc care au o influență aparte asupra mediului și asupra credincioșilor care lucrează pământul. Aceștia cheamă preotul să facă binecuvântare specială pentru toate acestea, ca Dumnezeu să le păzească animalele lor, să le păzească câmpurile, toate întinderile de pășune și așa mai departe. Deci, acesta este rostul acestei aghesme pe care o facem astăzi în accepțiunea gândirii populare. Dar, trebuie să știm că noi suntem după Botezul Domnului, care ține 9 zile, adică până la odovania praznicului, în care împlinim o spălare interioară, care amintește de botezul nostru, care ne-a curățit de păcatele noastre. [...] Poporul nostru a fost totdeauna în legătură cu câmpul. El a fost totdeauna stăpân pe moșiile sale, peste toate pășunile și tot ce folosește el ca pământ, din care îi extrage anumite foloase, care îl ajută să continue viața. Deci, iată cum, avem o spălare duhovnicească după botez, timp de 9 zile, prin care noi ne curățim, și după aceea intervine acest Sfânt Mucenic Trifon, care ne îndeamnă să stropim câmpurile și să înnoim natura înconjurătoare”.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala Paraschevi a Catedralei arhiepiscopale „Sfânta Cuvioasă Parasacheva” din Roman.