În cadrul "Anului comemorativ al celor adormiți în Domnul", la Parohia "Adormirea Maicii Domnului" Bereşti-Tazlău s-a săvârşit o slujbă de pomenire a celor trecuţi la Domnul în urma inundaţiilor devastatoare care au avut loc cu 30 de ani în urmă în noaptea de 28-29 iulie 1991. Începând cu ora 22 am săvârşit o slujbă de Priveghere, Acatistul celor Adormiţi, iar după miezul nopţii Sfânta Liturghie şi Slujba Parastasului.

          Reamintim evenimentul de atunci,  în numai o oră și jumătate în zona Moineşti-Oneşti s-au înregistrat precipitații de 96 l/mp la stația hidrotehnică de la Lucăcești, și de 149 l/mp la stația de la Livezi, în amonte de Barajul Belci, debitul maxim al râului Tazlău ajungând la 3100mc / sec., ceea ce a dus în final la ruperea barajului, proiectat să suporte o valoare maximă de 2450 m/sec. Dramatismul acestui eveniment a început încă din noapte la Berești-Tazlău, la ora 23:45 când furia apelor s-a năpustit asupra satului, producând o undă de viitură pe pârâul ce traversa satul de-a lungul, de la un capăt la celălalt, de cca 7 m înălțime până la ora 1:00. Forţa apei ce înainta ca un zid năprasnic, amplificată şi de întunericul nopţii mătura totul în calea ei. Cu cât înainta, forţa de lovire devenea din ce în ce mai puternică, pentru că încontinuu se adunau şi materiale de la casele prăbuşite, din curţile gospodăriilor, etc.  În mijlocul vârtejului de apă astfel creat, zeci de persoane, tineri și bătrâni, femei și copii s-au luptat cu valurile. Mulți nu s-au mai putut salva. În zilele ce au urmat potopului, după retragerea apei, în timp ce localnicii îi căutau pe cei dispăruţi, la streşinile caselor rămase în picioare, pe sârmele şi conductorii reţelei de electricitate se puteau vedea peste tot, agăţate resturi vegetale luate peste dealuri, materiale textile şi păsări moarte. O imagine apocaliptică, dublată de un bilanț tragic care a putut fi constatat de-abia în următoarele zile, după retragerea completă a apei în tot bazinul hidrografic al Tazlăului: 110 morți/din care 17 la Berești-Tazlău, 7 dispăruți, 2136 case distruse complet / 33 la Berești-Tazlău, 10699 case inundate și distruse parțial / 120 la Berești-Tazlău, anexe gospodărești, utilaje agricole, animale, păsări fără număr.  Din rândul  comunităţii ortodoxe s-au mutat la Domnul 14 enoriaşi Pr. Ioan Goagă şi cei care locuiau cu el, Constantin si Doina Goagă şi Georgiana - prunc, Ileana Romănescu, Marghioala Măgirescu, Ioan Mocanu, Smaranda Mocanu, Costache si Sofia Diaconu, Maria Ciosu, Maria Caliu, Maria (Măriuca) Ciobanu, Venier Gabăr și trei membri ai comunităţii adventiste: Sonia Vișin, Octavia si Oana Visin - prunci. (Ioan Cozma "Monografia Bisericii "Sf.Nicolae şi Sf. Dimitrie"")

          Părintele Ioan Goagă a slujit în Parohia Bereşti-Tazlău din anul 1923, până în 1974 când s-a pensionat, iar apoi a continuat slujirea alături de părintele Dragoş Popa până la aceste inundaţii.

          De asemeni trebuie menţionat că în memoria acestor suflete s-a început în 1992 construcţia unui nou locaş de cult, biserica nouă cum este numită ea astăzi, finalizată în 2002.

          Veşnică să fie pomenirea lor!