În data de 24 ianuarie 2023, la împlinirea a 164 de ani de la Unirea Principatelor Române, în Catedrala arhiepiscopală „Sf. Cuv. Parascheva” din Roman și în bisericile din cuprinsul Eparhiei Romanului și Bacăului s-au oficiat rugăciuni speciale de pomenire a personalităților de stat și bisericești care s-au implicat în actul istoric al Micii Uniri, între care: Sofronie Miclescu, mitropolitul Moldovei, Melchisedec Ștefănescu, episcopul Romanului, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Elena Cuza, Neofit arhiereul și preotul Dimitrie Matcaş, protopop de Roman.
La primele ore ale dimineții, în Catedrala arhiepiscopală ”Sf. Cuv. Parascheva” din Roman a fost săvârșită Sfânta Liturghie în cadrul căreia au fost pomeniți făuritorii Micii Uniri de la 24 ianuarie 1859.
Apoi, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, înconjurat de un sobor de preoți din administrația eparhială, a săvârșit slujba de Te Deum în semn de mulțumire înălțată lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra poporului român și asupra preoților și credincioșilor din Eparhia Romanului și Bacăului.
În mesajul adresat celor prezenți, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a precizat faptul că actul Unirii de la 24 ianuarie 1859 este expresia politică a unei unități lingvistice și religioase care exista de mulți ani între românii din principate: „El este un reper simbolic în șirul faptelor mărețe ale marilor spirite istorice, culturale și religioase care au dat sens și geniu națiunii noastre în încercarea de a așeza împreună românii de pretutindeni, de-a lungul secolelor, fiind totodată expresia politică a unei unități lingvistice și religioase prezente în viața străbunilor noștri, manifestate în cel mai firesc mod de-a lungul zbuciumatei istorii a neamului”.
De asemenea, Înaltpreasfinția Sa a spus că unitatea unui neam este asigurată de idealurile comune ale locuitorilor unei țări, mai mult decât de granițe sau tratate încheiate cu marile puteri: „Realitatea istorico-socială mondială actuală confirmă faptul că nu granițele geografice asigură unitatea unui neam sau independența sa geo-politică, și nici tratatele sau alianțele încheiate cu marile puteri, ci idealul comun al celor ce vorbesc aceeași limbă și se închină aceluiași Dumnezeu. De aceea, indiferent de țara în care și-a desfășurat activitatea, românul a fost un om al comuniunii marcate de apartenența sa religioasă și națională, coordonate care i-au structurat identitatea, i-au redat demnitatea și l-au salvat de la înstrăinare”.
Totodată, Ierarhul a subliniat faptul că românii de astăzi au datoria de a-și asuma istoria țării și de a purta recunoștință față de cei care s-au jertfit pentru libertatea și integritatea națională: „În contextul eterogen actual, generația românilor de astăzi are datoria de a păstra nealterate integritatea și identitatea românească, valori cardinale care pecetluiesc istoria națională și zugrăvesc chipul nemuritor al demnității unei țări răstignite de mai multe ori în istoria sa și care tot de atâtea ori a fost salvată de geniul marilor spirite care au guvernat-o. Chiar dacă paradigma politico-socială contemporană s-a schimbat, românul contemporan trebuie să-și asume fundamentele care definesc identitatea națională a României păstrând în inimă istoria națională scrisă cu sângele martirilor acestui pământ binecuvântat de Dumnezeu”.
La final, Corul „Diaconia” al Catedralei arhiepiscopale din Roman a susținut un concert de cântece patriotice dedicate acestei sărbători naționale.
