Joi, 30 martie 2023, Primăria Municipiului Roman și Societatea Culturală Roman Mușat, în parteneriat cu Muzeul de Istorie Roman-Palatul Negruzzi au organizat simpozionul „Ziua orașului Roman-631 ani de la prima atestare documentară”.
Între invitații care au adresat celor prezenți comunicări științifice, conform programului simpozionului, s-au aflat și preotul Florin Aurel Țuscanu și delegatul Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim la acest eveniment, pr. Arhimandrit Andrei Ioniță, care a dat citire cuvântului Ierarhului intitulat „Urbea mușatină a Romanului la ceas aniversar. 631 de ani de atestare documentară”:
„Străvechea urbe mușatină serbează astăzi, la 30 martie - 631 ani de la prima atestare documentară, prilej de bucurie și de recunoștință pentru noi toți, pentru a ne cunoaște și cinsti cum se cuvine trecutul, dar și de a adăuga cărămida rânduită nouă de Providență la edificiul culturii și spiritualității înaintașilor. Documentul care atestă existența târgului Roman este fără îndoială unul dintre cele mai importante mărturii scrise de la sfârșitul secolului al XIV-lea - uricul din 30 martie 1392 – un hrisov de danie, în care se face mențiunea, că s-a dat „în cetatea noastră, a lui Roman Voievod”, numele oraşului fiind preluat de la numele voievodului Moldovei Roman I Muşatinul (1392-1394), cel care se autointitula „Domn al Țării Moldovei de la munte până la marea cea mare”. Oraşul Roman este unul dintre puţinele târguri din Moldova care se poate mândri cu existenţa unui scaun Episcopal încă din vremea lui Alexandru cel Bun, și care a rămas aici neîntrerupt vreme de peste 600 de ani, până în zilele noastre, precum și a două cetăţi: Cetatea Muşatinilor, cea mai sudică fortificaţie moldovenească de la sfârşitul secolului al XIV-lea şi Cetatea Nouă a Romanului, construită de Ştefan cel Mare, la locul de confluenţă a râurilor Moldova şi Siret. Urmărind multiseculara istorie a Romanului, vom descoperi cu ușurință că aceasta s-a împletit armonios cu ce a Episcopiei, ridicată astăzi la rangul de Arhiepiscopie a Romanului și Bacăului, remarcându-se nu doar prin frumoase tradiții și continuitate, ci și prin mulțimea evenimentelor și a marilor personalități, (eclesiastice, sau laice), care au marcat timpul lor, prin fapte vrednice de pomenire. Printre cei care s-au ocupat de trecutul acestui important oraș, reședință episcopală încă din secolul al XV-lea, amintim numele ilustrului episcop academician Melchisedec Ștefănescu, care prin pregătirea sa intelectuală, prin implicarea sa în viața urbei mușatine și mărturie stau astăzi ctitoriile sale, prin opera sa istorică și literară (din care amintim lucrarea monumentală în două volume: Chronica Romanului și a Episcopiei de Roman, tipărită la București, 1774-1775), poate fi considerat un „ierarh instituție”. Chiar în introducerea acestei lucrări monografice, episcopul Melchisedec a publicat și uricul din 30 martie 1392, considerat astăzi drept „actul de naștere”, actul de atestare documentară a Romanului, oferindu-ne și o traducere proprie a acestui prețios document, însoțită de comentarii pertinente privind vechimea orașului și cetățile sale. Romanul, sau Târgul de Jos, cum este consemnat în documentele medievale, s-a remarcat atât pe plan politic și administrativ între primele târguri ale țării, dar mai ales pe plan eclesiastic, purtând uneori chiar titulatura de „Mitropolia Țării de Jos”. În scaunul vlădicesc al Romanului s-au înșiruit de-a lungul celor peste șase secole de misiune și slujire, asemeni unor verigi dintr-un șirag prețios de mărgăritare, peste șaptezeci și cinci de ierarhi. Între aceștia, unii au fost buni gospodari ai întinsei Eparhii care se întindea până la Dunărea de jos, alții au fost mari cărturari, alții blânzi părinți duhovnicești, iar alții au dus o viață sfântă, mărturie este faptul că patru episcopi ai Romanului au fost canonizați de către Sf. Sinod al B O R (Dosoftei, Teodosie de la Brazi, Ioan de la Râșca și Secu și Pahomie de la Gledin)”.
În încheierea cuvântului, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a adresat felicitări organizatorilor și participanților la acest simpozion: „Astăzi, când urbea mușatină a Romanului consemnează acest popas aniversar, la 631 de ani de la atestarea sa documentară, ne alăturăm și noi cu cele mai frumoase gânduri și urări de bine, felicităm totodată și binecuvântăm organizatorii, dar și participanții la amplele manifestări cultural - științifice dedicate „Zilei Orașului”, rugând pe Milostivul Dumnezeu să reverse darurile sale cele bogate asupra noastră, să ocrotească cetatea sa de toate vitregiile vremurilor, pentru ca să dăinuiască și să prospere în veacurile ce vor veni”.
