În contextul serbării a 520 de ani de la zidirea Bisericii din Borzești și a 510 ani de la trecerea în veșnicie a binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, în perioada 1-2 iulie 2014, s-au desfășurat la biserica din Borzești, cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului”, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Ioachim Băcăuanul și cu sprijinul Primăriei Onești și al Consiliului Local,  cea de-a doua ediție a ”Zilelor Betleemului Ștefanian”, eveniment ce a cuprins  activități religioase, dar și cultural-artistice. Manifestările au debutat în prima zi, întâi iulie,  la biserica din Borzești unde, într-o atmosferă deosebită de sărbătoare, s-a săvârșit slujba Vecerniei,  de către un sobor de preoți și diaconi, sub protia Preasfințitului Părinte Ioachim Băcăuanul. Cu acest prilej, ierarhul a rostit un cuvânt de învățătură în care a evocat personalitatea complexă a marelui voievod și rolul său covârșitor în formarea conștiinței naționale și în structurarea identității  naționale și religioase a românilor. ”Ne regăsim cu bucurie în jurul bisericii din Borzești care a fost martora multor evenimente derulate în istoria noastră, în această perioadă când facem pomenire marelui voievod moldovean, simbol al României și românismului. El face parte din rândul acelor personalități pe care Dumnezeu  le-a rânduit în istorie pentru a  structura identitatea acestui popor care a fost așezat, cum spune cronicarul, la răspântia vânturilor și în calea necazurilor. Din orice unghi am privi personalitatea lui Ștefan, el rămâne o icoană și o paradigmă pentru neamul românesc. Cât privește Biserica Ortodoxă Română, care este «Maica neamului românesc», cum o numește poetul, l-a privit pe Ștefan ca paradigmă, un apărător al valorilor neamului,  promovator de cultură și ctitor de lăcașuri sfinte. Stejarul din Borzești este un simbol al forței, al puterii celui care apără și dă vitalitate unui neam, unei generații, un simbol ce ne responsabilizează și pe noi, spunându-ne că suntem stăpâni în această țară atacată din toate părțile de tot felul de atrocități străine neamului, spiritualității și culturii noastre”, a precizat ierarhul.

După rostirea acestui cuvânt emoționant, cei prezenți au fost invitați în sfântul lăcaș unde s-a făcut prezentarea și lansarea site-ului parohiei, apoi, într-un cadru special amenajat, au fost interpretate cântece în memoria Voievodului și, de asemenea,  a fost pusă în scenă o piesă de teatru de către copiii talentați de la școlile din Onești, coordonați de profesorii lor.

La finalul primei zile a manifestărilor cultural-religioase ștefaniene, Preasfinția Sa a felicitat pe cei care au pus în scenă legenda stejarului din Borzești și a înmânat diplome  și daruri celor care s-au implicat în organizarea acestui eveniment.

 În cea de-a doua zi a manifestărilor dedicate acestui eveniment s-a oficiat slujba Sfintei Liturghii, precedată de slujba Utreniei și a Acatistului Sf. Voievod începând cu ora 8.00. Sf Liturghie a fost oficiată de preotul  Ioan Gherasimescu, vicar-administrativ, alături de un sobor de preoți, iar răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corul ”Filomelos” ce va reprezenta Arhiepiscopia Romanului și Bacăului la concursul național ”Lăudați pe Domnul”, organizat de Patriarhia Română.

După ce credincioșii s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Mântuitorului Iisus Hristos, s-a săvârșit Parastasul ctitorilor acestui sfânt lăcaș. La finalul manifestărilor, biserica din Borzești a găzduit și lansarea cărții domnului inginer Gheorghe Bogza, cu titlul ”Borzești – 1904, marea sărbătoare închinată Voievodului Moldovei”.

Acest eveniment a fost o acţiune menită să aducă în memoria contemporanilor importanța marelui Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt pentru istoria acestui neam,  a rolului determinant pe care l-a avut în formare conștiinței religioase și naționale a românilor de-a lungul istoriei, precum și redescoperirea zonelor încărcate de istorie, mai ales că aici, la Borzești, este amenajat, din 1994, un muzeu de istorie de importanţă naţională, cele 217 exponate aparţinând secolelor XVII-XX demonstrând că Borzeştiul a fost un loc al libertăţii de afirmare culturală şi identitară, de-a lungul a multe veacuri.