În după amiaza zilei de trei august, începând cu ora 17.30, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a fost prezent în parohia băcăuană Învierea Domnului pentru a oficia slujba Vecerniei unită cu Litia, în contextul programului cultural-duhovnicesc al zilelor parohiei, organizat de preoții slujitori ai acestei comunități ecleziastice cu prilejul hramului de vară ce va fi serbat în ziua de Schimbarea la Față a Domnului. 

După săvârșirea Vecerniei unită cu Litia, înconjurat de soborul preoților din care au făcut parte membri ai administrație eparhiale și preoți de la parohiile băcăuane, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a oficiat slujba de sfințire a Icoanei Maicii Domnului Paramythia (Mângâietoarea), al cărei original se regăsește în Mănăstirea Vatoped din Sfântul Munte Athos. 

Apoi, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a săvârșit înaintea acestei icoane slujba Acatistului Maicii Domnului, rostind Imnul acatist scris de Înaltpreafinția Sa special pentru acest eveniment:

Maică Sfântă, Preacurată, vino ca să curățești

Templul fiecărui suflet unde să te odihnești.

Deci, iubiții mei prieteni, din Roman sau din Bacău

Veniți ca să stați de vorbă cu Maica lui Dumnezeu.

Vei împodobi lăcașul cu chipul tău preafrumos,

Și vei duce ruga noastră ca ofrandă lui Hristos.

În privirea ta suavă se vor odihni creștinii,

Iar Biserica aceasta va fi pururi Casa Pâinii.

Spuneți-i fără tăgadă necazul și suferința

Și Ea va spori răbdarea și vă v-a-ntări credința.

Îți mulțumim Maică Sfântă, și-ți vom mulțumi mereu

În biserica-nvierii ridicată în Bacău.

Astăzi ți se-ncredințează această comunitate,

Eu, te rog, să-i porți de grijă, ajutându-o în toate.

Sper, la ruga lor fierbinte, tu să săvârșești minuni,

Pe cei răi îi vei întoarce, iar cei buni vor fi mai buni.

În cuvântul adresat celor prezenți, referindu-se la evenimentul din această seară, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a spus că omul aflat în căutarea lui Dumnezeu are nevoie de semnele prezenței Lui în creație, acestea având rolul de a-i borna calea spre îndumnezeire:

„Să binecuvinteze Dumnezeu seara acesta și binecuvântarea lui Dumnezeu care vine din ceruri intră în sufletele noastre și o simțim în căldura inimii. Căldura inimii este atunci când rațiunea noastră coboară încărcată cu Duhul Sfânt în inimă, se oprește și lasă pe Hristos, Care este Taina tainelor, să ne vorbească prin semnele dragostei Lui. Dumnezeu ne bornează calea spre infinit, spre Eshaton, ținând aceste semne pe care astăzi le-am numi semne de circulație pentru că omul este în permanentă mișcare și aspiră spre absolut. Toată viața lui, de la căderea în păcat, a căutat prin ciulini și prin spini, chipul care trebuia să fie asemenea cu prototipul. Omul a căutat de asemenea această întâlnire, au trecut veacurile și omul nu și-a găsit asemănarea în tot ceea ce a fost creat. De aceea el are nevoie de un spațiu aparte și dincolo de spațiul imanent este spațiul acesta transfigurat și dincolo de logică, metaistoric și metalogic. De acea noi suntem în căutarea lucrurilor și fenomenelor lui Dumnezeu și a semnelor cu care Dumnezeu ne bornează calea pentru a ajunge la El. Părintele Stăniloae spunea că distanța dintre noi și Dumnezeu se măsoară cu răspunsul nostru pe care îl dăm la chemarea lui Dumnezeu. Dumnezeu ne cheamă permanent așa cum Maica Domnului și sfinții ne cheamă ca să fim una în unicul Dumnezeu. Nimeni nu poate spune că este singur dacă este împreună cu singurul Dumnezeu. În aproapele nostru să vedem un om în căutarea lui Dumnezeu, o persoană liberă care se odihnește în noi, iar unde sunt doi sau trei adunați în numele lui Dumnezeu acolo este și El în mijlocul lor”. 

Mulțumind comunității parohiale pentru primire și împreună rugăciune, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a vorbit despre calitatea creștinului de membru al Bisericii și despre lucrarea Duhului Sfânt în inima omului:

„Am venit pentru a vă mulțumi dumneavoastră care sunteți pietre vii, cu sentimente și rațiune, așezate pe temelia Bisericii lui Hristos. În calitate de cărămidă vie și conștientă trebuie să știi și să simți că ești pusă în zidul Bisericii. Dacă în zidul Bisericii, tu, în calitate de cărămidă, ești mai slabă sau respingi acel liant, atunci clădirea se poate risipi. De aceea trebuie să iei putere din puterea Lui, lumină din lumina Lui, pace din pacea Lui și nu acea pace pe care o dau oamenii, ci pacea pe care o dă Hristos. Pacea lui Hristos este isihia, adierea de vânt subțire, imagine a Duhului Sfânt. Vă mulțumesc pentru faptul că m-ați întâmpinat cu atâta dragoste și am simțit emoția și vibrația care nu pot fi decât de la Duhul Sfânt. Țineți această vibrație permanent și când vă este mai greu sau ajungeți într-un necaz, simțiți Duhul Sfânt care este prezent. Iisus Hristos se face acel Simon din Cirene care ne ajută să ducem povara mai departe, uneori luându-ne chiar în brațele Sale până pe propria noastră Golgotă. Să dăruim timpul nostru, care nu este decât o clipă, lui Dumnezeu. Dacă aceste clipe de har le înmulțim, atunci va trece prin noi acea vibrație penetrantă a Duhului Sfânt”.  

Totodată, preotul Ionuț Avram, parohul Parohiei „Învierea Domnului” din Bacău, a vorbit despre Icoana Maicii Domnului Paramythia primită în dar și confecționată în atelierele Mănăstirii Vatoped din Sfântului Munte Athos, apoi a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim pentru prezența în mijlocul comunității parohiale, preoților băcăuani prezenți la eveniment, membrilor corului psaltic al Protopopiatului Bacău și pelerinilor veniți pentru închinare.

 „Credincioșii din parohia noastră trăiesc o bucurie extraordinară. Icoana Maicii Domnului Paramytia (Mângâietoarea) de acum înainte va fi lângă noi. Ne va ocroti și ne va mângâia. Înaltpreasfinția Voastră, se apropie praznicul Schimbării la Față. Sfântul Petru pe muntele Tabor spune Mântuitorului: Doamne, bine este nouă să fim aici. Nu mai voia să plece. Vă mărturisesc faptul că același sentiment îl trăim și noi astăzi. Parcă nu am vrea să se mai termine seara aceasta, să plecați din mijlocul nostru, deși știm că sunteți permanent cu gândul la noi, prin dragostea și bunătatea pe care o arătați față de noi. Seara aceasta este pentru noi un izvor de bucurie și de lumină, un izvor de bunătate”. 

Răspunsurile liturgice au fost oferite de corul psaltic al Protopopiatului Bacău.

(Pr. Valentin Băltoi)

                                                                          ***

Icoana originală a Maicii Domnului Paramythia este o frescă din secolul al XIV-lea, care s-a aflat pe zidul exterior al bisericii mari a Mănăstirii Vatoped. După săvârşirea minunii din 21 ianuarie 1320, când a salvat obştea şi mănăstirea de la pieire, icoana a fost strămutată în stânga katholikonului, într-un paraclis închinat Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

În Sfântul Munte există o rânduială: cheile de la poarta mănăstirii se aşază la icoana Maicii Domnului, arătând astfel purtarea de grijă şi egumenia Maicii Domnului în mănăstirile aghiorite; poarta mănăstirilor aghiorite se deschide la răsăritul soarelui şi se închide la apus, când portarul dă cheile stareţului, iar stareţul le aşază la icoana Maicii Domnului.

La 21 ianuarie 1320, când unul din stareţii mănăstirii, după tradiţie, Stareţul Ghenadie, a mers să ia cheile mănăstirii de la icoana Maicii Domnului, Maica Domnului i-a vorbit, spunându-i: „Astăzi nu deschideţi porţile mănăstirii, pentru că vor năvăli piraţii!”. Şi, în clipa în care Maica Domnului vorbea stareţului, prinde viaţă şi Pruncul ce-L ţinea în braţe, care Îşi întinde mâna, ducând-o la gura Maicii Domnului, şi spunându-i: „Nu, Maica Mea, nu-i înştiinţa pe călugări, căci li se cuvine această ispită, pentru că au căzut în nepurtare de grijă!”. Dar Maica Domnului, cu îndrăzneala ei de mamă către Fiul său, nu face ascultare, ci coboară mânuţa lui Hristos de la gura ei, repetând pentru a doua şi a treia oară egumenului acea avertizare.

Monahii alergară îndată spre ziduri, de unde era lesne de văzut cum pirații încercuiseră mănăstirea și așteptau momentul deschiderii porții pentru a năvăli înăuntru și a o prăda. Prin intervenția minunată a Maicii Domnului, mănăstirea a fost izbăvită de urgia piraților. De atunci, în icoană au rămas întipărite aceste ultime mișcări ale feței Dumnezeiescului Prunc și ale Maicii Sale.

După intervenţia minunată a Maicii lui Dumnezeu pentru ocrotirea mănăstirii, icoana a fost strămutată în stânga bisericii centrale, într-un paraclis închinat Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Frumoasa îmbrăcăminte de argint a icoanei a fost realizată la Mănăstirea Golia  Iaşi, pe cheltuiala unor boieri locali.

De la săvârşirea minunii, călugării păstrează nestinsă candela din faţa icoanei. Sfânta Liturghie se slujeşte în fiecare vineri în bisericuța Paramythiei, iar Paraclisul Maicii Domnului se cântă zilnic.

La noi în ţară, la Mănăstirea Lupșa din judeţul Alba, există o copie în mărime naturală a icoanei Maicii Domnului „Mângâietoarea”. (DOXOLOGIA.RO)