La finalul slujbei, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a adresat credincioșilor prezenți un cuvânt pastoral în care a vorbit despre semnificațiile teologice și importanța cinstirii sfintelor icoane într-o zi în care conform unei tradiții eparhiale creștinii vin la Catedrală purtând în mâini icoane ca semn al mărturisirii ortodoxiei credinței și al cinstirii pe care o acordă chipurilor sfinte zugrăvite pe acestea. În cuvântul său, Înaltpreasfinția sa a adus în actualitate temeiul cinstirii sfintelor icoane și rolul lor mijlocitor în comuniunea credincioșilor cu sfinții zugrăviți pe ele: „Mulți credincioși au simțit alternanța dintre icoana din suflet și icoana hristică așezată pe perete sau în catapeteasma bisericii sau la loc de cinste, icoană cu care noi comunicăm și prin care intrăm în comuniune directă cu Dumnezeu sau cu cel reprezentat pe ea. Icoana a avut o istorie și o istoriografie cu totul aparte și complexă de-a lungul celor 2000 de ani de creștinism, dar Maica Domnului rămâne icoana Bisericii, iar Hristos este Icoana Preasfintei Treimi. A doua persoană a Sfintei Treimi Se întrupează și devine Icoana prin care noi comunicăm cu Dumnezeu, pe Care nu L-a văzut nimeni. În această zi a cinstirii icoanelor când este și ziua Bisericii, pentru faptul că ea este împodobită cu icoane și atunci când o biserică este pictată cu icoane se spune că cerul coboară pe pământ, vă îndemn să cinstiți sfintele icoane deoarece ele ni-i fac prezenți pe sfinți în viața noastră, așa cu o fotografie a unui apropiat ne aduce în actualitate chipul său autentic. Noi nu ne închinăm materiei din care sunt confecționate icoanele, ci la cei reprezentați pe ele”.

Apoi, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a citit rugăciunile de sfințire a icoanelor și a stropit cu apă sfințită icoanele ținute în mâini de credincioșii prezenți. 

Răspunsurile liturgice au fost oferite de corul Diaconia al Catedralei arhiepiscopale din Roman. 

(Pr. Valentin Băltoi)