Vântul toamnei

Anul, cu patru sezoane, își urmează cursul său,

Curgând ca un râu năvalnic, cum l-a lăsat Dumnezeu.

Primăvara tot pământul mi se pare ca o floare,

Vara însă floarea moare, ca fructul să crească-n soare.

Toamna, când începe vântul, schimbă frunzele în f l o r i,

Iar mie mi-a pus în barbă și crini albi, dar și f i o r i.

*

Iarna este anotimpul când totul e adormit,

Vântul toamnei se preschimbă în crivăț nesuferit.

Apa se preface-n stele, bătrânii se nasc în cer.

Nașterea și Învierea sunt cel mai profund mister.

*

Sub zăpada înghețată apar sporii primăverii

Și în peșteră te-nvață să cânți Imnul Învierii.

 

Hristos se naște, slăviți-L!

Hristos a înviat, bucurați-vă!

 

*meditație lirică la prima duminică din Postul Crăciunului, 20 noiembrie 2022