Aşa precum Fiul şi Tatăl una sunt, unitatea de fiinţă fiind cea care-a permis realizarea mântuirii, tot la fel un popor fragmentat poate fi unit prin unitatea de credinţă. Acum mai bine de 100 de ani, Românii cu aceeaşi trăire şi mărturisire a credinței, care nu au învăţat despre suferinţă din cărţi, ci din propria existență, cu binecuvântarea lui Dumnezeu, au ajuns la constituirea unei națiuni și câștigarea unui nume între neamurile lumii, având ca fundament credința în Învierea din morți a Fiului lui Dumnezeu. Acest sentiment al temeiului sacru al luptei pentru unitate este prezent atât de profund în ființa acestui neam încât s-a simțit nevoia însemnării lui în versurile nemuritoare ale Imnului Național „Deşteaptă-te române”: "Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost'pământ"
Un popor care nu are deloc conştiinţa sensului existenţei sale în întâlnirea cu Hristos înviat, care nu crede în Învierea lui Hristos și în propria sa înviere, poate percepe încercările istoriei drept catastrofale, însă un popor în care unitatea națională și viața membrilor săi își găsesc sensul în Dumnezeu se poate considera privilegiat şi binecuvântat.
Astăzi, în ziua de cinstire a Imnului Național, vă îndemn să luptați, precum strămoșii de odinioară, pentru a păstra unirea dintre noi, care, înfăptuită prin credinţă, este o binecuvântare dată de Dumnezeu.
Dumnezeu să binecuvinteze România!
***
Ziua imnului national al României este sărbătorită în fiecare an, pe data de 29 iulie. În această zi, în anul 1848, „Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
Versurile imnului nostru național îi aparţin lui Andrei Mureşanu, poet şi revoluționar român din Transilvania.
Ziua Imnului Naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că aceasta va fi marcată de către autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.