Întâlnirea s-a desfășurat la Casa de Cultură „Tudor Vornicu" din Adjud și a constat dintr-o secțiune de comunicări susținute de domnul academician Alexandru Surdu (Spiritualitatea românească-trecut și prezent), Conf. univ. dr. Costică Neagu de la Universitatea din București (Simion Mehedinți și Duminica poporului), Prof. dr. Valentin Dogaru și Prof. dr. Nicolae Damian (O secvență din istoria și tradiția Școlii Pufești-Primul Război Mondial), Prof. Cătălin Mocanu (Considerații asupra agriculturii românești în perioada interbelică), Pr. dr. Cristinel Muscalu (Parohia Bordești, Vrancea- Tradiții legate de sărbătoarea Sf. Trifon), Prof. dr. Liviu Roman (Satul Păunești între tradiție și modernitate).

Moderatorul întâlnirii a fost PC Pr. Ioan Negoiță-protoiereu de Sascut, care a declarat: "Istoria, tradiția și întreaga existență a satului românesc este strâns legată de relația omului cu Dumnezeu și cu pământul peste care Divinitatea l-a pus stăpân. Țăranul român a înțeles această poziție pe care l-a așezat Dumnezeu, ca pe o binecuvântare și s-a comportat cu pământul nu ca un uzurpator ci ca un părinte, iubind mediul în care a trăit ca pe propria viață. Satele noastre poartă în ele întreaga dramă a poporului nostru, obligat să muncească din greu pentru orice împlinire cât de mică, să se plece înaintea mai marilor și să se mulțumească cu puțin, să-și vadă truda risipită și să trebuiască s-o ia de la capăt, să plângă și să râdă în același timp, să-și boteze copiii și să-și îngroape morții, să iubească mai mult lemnul (trecător) decât piatra (durabilă), să treacă și să petreacă prin lume, ca vântul „ce-adie pe poteci”, fără să tulbure lumea cea dezlănțuită.(...)

 Pentru ţăranul simplu, a cărui minte şi al cărui suflet au rămas neatinse de propaganda şi frazeologia ideologică perfidă, adevăratul aur al României este pământul acestei ţări, sfinţit de sângele strămoşilor noştri vărsat pentru a-l apăra, sunt apa şi aerul nepoluate, adevărata independenţă îi este asigurată de mica gospodărie ţărănească, bogăţia reală nu sunt banii, ci hrana şi roadele care ies din munca mâinilor lui.

"Tradiția adevărată e singura merinde sufletească", spunea marele scriitor Liviu Rebreanu.

  Astăzi, când satul românesc se află într-o tranziție profundă, nostalgia după tradițiile și obiceiurile de odinioară se simte tot mai mult. De aceea, ar fi de datoria noastră morală sa conservăm aceste resturi de o inestimabilă valoare pentru istoria și cultura românească.

Tradiții milenare de o profunzime copleșitoare, credința strămoșească păstrată cu sfințenie de moșii și strămoșii noștri, specificul nostru de viață și cultură tind să se contopească și să-și piardă din sensul lor sub tăvălugul globalizării. (...) Cred  că este momentul să ne unim forțele pentru a mai salva ce se mai poate din aceste valori spirituale ale poporului nostru, iar întâlnirea noastră de astăzi nu are altă menire decât aceea de a sensibiliza sufletele celor ce tânjesc după autenticitatea spiritualității românești spre a scoate în lumină valorile inestimabile izvorâte din credința, tradițiile și obiceiurile satului românesc."

Simpozionul „Istoria şi Tradiţia Satului Românesc” este o activitate ce-şi propune ilustrarea istoriei, a tradiţiei şi a spiritualităţii satului de-a lungul timpului, prin studii ştiinţifice şi culturale, activităţi practice. Prin acest demers se încearcă să familiarizarea tinerilor cu tradiţia şi spiritualitatea satului românesc, promovarea valorilor tradiţionale pe plan local, regional şi naţional.