Anul 2021 a fost marcat în continuare de pandemia de COVID-19 şi de restricții impuse în acest context. Biserica Ortodoxă Română în tot ansamblul ei, prin ierarhi, clerici, voluntari şi simpli credincioşi, a lucrat în acest timp cu mult devotament şi dăruire, înmulțind rugăciunea, actele social-filantropice şi măsurile de protejare a sănătăţii oamenilor.

Activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe Române în anul 2021, proclamat în Patriarhia Română drept Anul omagial al pastorației românilor din afara României și Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor, este sintetizată şi prezentată din punct de vedere pastoral-liturgic şi administrativ, cultural-misionar şi social-filantropic.

I. ACTIVITATEA PASTORAL–LITURGICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ

Evenimentele importante din viața Bisericii Ortodoxe Române în anul 2021, din punct de vedere pastoral-liturgic, au fost:

• În contextul pandemiei cu noul coronavirus, urmare măsurilor sanitare speciale adoptate de către autoritățile din România, în consultare cu Guvernul României, Cancelaria Sfântului Sinod a transmis către centrele eparhiale și către unitățile de cult din țară un set de recomandări privind modul de organizare a slujbelor în perioada 24 aprilie – 7 mai 2021.
• Cancelaria Sfântului Sinod și Reprezentanța Patriarhiei Române pe lângă instituțiile europene au organizat, în zilele de 15 aprilie, 26 aprilie, 13 mai, 17 iunie și 1 iulie 2021, o serie de conferințe, în format on-line, care au avut tratat următoarele teme: 1. „Libertatea religioasă și prevederi sanitare în Uniunea Europeană în timpul pandemiei” (15 aprilie); 2. „Libertatea religioasă și prevederi sanitare în România în timpul pandemiei” (26 aprilie); 3. „Administrarea Sfintelor Taine și ierurgii în timpul pandemiei” (13 mai 2021); 4. „Finanțarea comunităților religioase de către Stat în Uniunea Europeană” (17 iunie); 5. „Educația religioasă în Uniunea Europeană” (1 iulie).
• În cooperare cu Secretariatul de Stat pentru Culte și alte autorități publice, Patriarhia Română a făcut demersuri în scopul creării cadrului legislativ necesar pentru ca familiile decedaților de Covid 19, în consultare cu preotul paroh, să poată decide asupra modului de desfășurare a slujbei înmormântării, potrivit tradițiilor şi rânduielilor bisericești și respectând legislația în vigoare. Urmare acestor demersuri, a fost adoptat Ordinul ministrului sănătății nr. 487/2021 privind modificarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 436/2020 pentru aprobarea Protocolului specific privind managementul în caz de deces al pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus (SARS-CoV-2).
• În 3 noiembrie 2021, la Palatul Patriarhiei a avut loc Întâlnirea reprezentaților Patriarhiei Române cu reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății – OMS, în cadrul căreia a fost prezentată poziția Patriarhiei Române privind tema vaccinării anti-covid. În cadrul întâlnirii, reprezentanții OMS au adresat invitația ca Patriarhia Română să delege un reprezentant în cadrul grupului de lucru al OMS cu cultele religioase. În acest sens, a fost desemnat pr. prof. Viorel Ioniță, consilier patriarhal onorific, ca reprezentant al Patriarhiei Române în grupul de lucru al OMS şi cultele religioase.

Activitatea administrativ-bisericească, sacramental-liturgică, pastoral-misionară și cultural-educațională desfășurată de către toți ierarhii, membri ai Sfântului Sinod, a însumat, în anul 2021: 6.197 Sfinte Liturghii; 4.507 Sfinte Taine, dintre care 799 hirotonii de preoți și diaconi pentru parohii și mănăstiri; 211 sfințiri de biserici noi și 209 resfințiri de biserici restaurate; 5.797 ierurgii și slujiri misionare; 118 sfințiri și inaugurări de așezăminte eclesiale noi și 45 resfințiri de așezăminte eclesiale restaurate sau reparate; 7.801 vizite pastorale în parohii/filii, mănăstiri/schituri, școli teologice, așezăminte sociale și medicale; 248 prezidări conferințe preoțești pastoral-misionare și administrative; 61 prezidări de sinaxe monahale eparhiale și mitropolitane; 503 vizite canonice efectuate de Patriarhul României și de ceilalți membrii ai Sfântului Sinod; 483 participări și susțineri de comunicări la conferințe, simpozioane, seminarii (în țară – 368 și în străinătate – 115); 23.018 primiri oficiale și audiențe acordate, precum și 8.537 zile activitate de teren desfășurată de către membrii Sfântului Sinod.

Pentru Patriarhul României, anul 2021 a fost un an fără vizite canonice sau călătorii pastorale şi misionare în afara graniţelor României, programul fiind limitat chiar şi în interiorul ţării, din cauza pandemiei de coronavirus, la celebrări publice în formă restrânsă, cu participarea unor grupuri mici de clerici şi credincioși, dintre care amintim:

• vizita canonică în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, cu prilejul manifestărilor spirituale și culturale organizate de Mănăstirea Putna, sub genericul „Serbările de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal”, care au marcat 150 de ani de la „Prima serbare a Românilor de Pretutindeni” și de la „Primul Congres al Studenților Români de Pretutindeni”, organizate la Putna, în anul 1871 (14-17 august 2021).
• sfințirea Casei Memoriale „Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica”, Muzeul Mănăstirii Cernica şi trapeza pentru pelerini a așezământului monahal (duminică, 11 aprilie 2021);
• sfinţirea a două racle noi, în care au fost așezate fragmente din moaştele Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, una pentru Reşedinţa Patriarhală şi una pentru Mănăstirea Plumbuita (vineri, 27 august 2021);
• slujba de târnosire a bisericii Parohiei Adormirea Maicii Domnului, Protopopiatul Sector 3 Capitală (duminică, 05 septembrie 2021);
• slujba de târnosire a bisericii Parohiei Brâncuşi, Protopopiatul Sector 3, Capitală (duminică, 03 octombrie 2021);
• slujba de binecuvântare a unui nou modul al Centrului de zi pentru copii „Sfântul Stelian” din Urlați, jud. Prahova (duminică, 26 decembrie 2021);
• având în vedere că anul 2021 a fost declarat Anul omagial al pastorației românilor din afara României, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, hramul de toamnă al Catedralei Patriarhale, au fost așezate spre închinare moaștele Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamț, ocrotitorul românilor de pretutindeni, alături de moaștele Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, cele ale Sfinților Împărați Constantin și Elena și cele ale Sf. Ier. Nectarie de la Eghina (Catedrala Patriarhală, 21-28 octombrie 2021).
• oferirea de noi Antimise pentru toate altarele românești de peste hotare. Patriarhul României a oferit aceste Antimise ierarhilor care slujesc românii din afara granițelor țării (Palatul Patriarhiei, joi, 16 decembrie 2021).

Dintre hotărârile adoptate de Sfântul Sinod în sprijinul activității pastoral-liturgice, amintim:

• În data de 25 februarie 2021, Sfântul Sinod l-a ales pe Părintele Arhimandrit Nichifor Horia în demnitatea de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. Slujba de hirotonie a Preasfințitului Părinte Nichifor Botoșăneanul a avut loc în Catedrala Mitropolitană din Iași (duminică, 7 martie 2021).
• În data de 25 februarie 2021, Sfântul Sinod l-a ales pe Părintele Arhimandrit Nestor Dinculeană în demnitatea de Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei. Slujba de hirotonie a Preasfințitului Părinte Nestor Hunedoreanul a avut loc în Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Deva (duminică, 7 martie 2021).
• Înscrierea în Calendarul bisericesc a Sfântului Ierarh Diadoh, Episcopul Foticeei, și aprobarea textelor liturgice (sinaxarul, slujba și acatistul) și a icoanei acestuia.
• Aprobarea mai multor texte liturgice, după cum urmează: slujba, acatistul și paraclisul în cinstea Sfințit Mc. Zenovie, episcopul Ciliciei, și sora sa, Zenovia (30 octombrie); slujba și paraclisul în cinstea Sf. Cuv. Simeon Noul Teolog (12 martie); slujba, sinaxarul, acatistul și paraclisul în cinstea Sf. Cuv. Nichifor cel Lepros (4 ianuarie); acatistul Sf. Iustin Martirul și Filosoful (1 iunie).
• Introducerea în textul Calendarului creștin-ortodox pentru anul 2022, la rubrica „Zile şi date importante”, a următoarelor zile de importanță națională: „Ziua drapelului național” (26 iunie) şi „Ziua imnului național al României” (29 iulie).
• Declararea anului 2022 ca „Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului” și „Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigore Palama și Paisie de la Neamț”, în Patriarhia Română.
• Declararea anului 2023 ca „Anul omagial al pastorației persoanelor vârstnice” și „Anul comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești (psalți)”, în Patriarhia Română.
• Demararea demersurilor de canonizare a unor mărturisitori și mari duhovnici misionari români, în anul 2025, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de Autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române și a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române.
• Aprobarea calendarului alegerilor de membri ai organismelor deliberative și executive la parohiile și eparhiile din Biserica Ortodoxă Română pentru perioada 2022-2026.
• Inventarierea și evidențierea monumentelor dedicate eroilor, precum și a mormintelor și monumentelor dedicate unor personalități, care se află în proprietatea sau custodia unităților de cult din Biserica Ortodoxă Română sau ale unor instituții publice centrale sau locale.
• Reamintirea necesității respectării prevederilor statutare privitoare la prezența reprezentanților sau a unităților componente ale Bisericii Ortodoxe Române în organisme interreligioase, interconfesionale cu caracter național și/sau internaț
• Evaluarea concluziilor Întâlnirii reprezentanților eparhiilor din țară, responsabili cu cimitirele bisericești (Palatul Patriarhiei, marți, 2 martie 2021) și ale Întâlnirii consilierilor juridici de la eparhiile din țară și ședința Adunării Generale a Asociației Juriștilor Ortodocși (AJO) (Palatul Patriarhiei, joi, 17 iunie 2021).
• Reamintirea obligațiilor statutare cu privire la disciplina canonică și statutară a hirotoniilor în Biserica Ortodoxă Română și la incompatibilitatea slujirii clericale cu funcțiile și/sau demnitățile publice.
• Reamintirea obligației statutare a Bisericii Ortodoxe Române de a rămâne în comuniune şi unitate dogmatică (doctrinară), liturgică (sacramentală) și canonică (disciplinară) cu Biserica Ortodoxă universală, în sensul că Biserica Ortodoxă Română nu poate modifica doctrina sa, ritualul său liturgic-sacramental şi disciplina sa canonică, slujitorii săi fiind îndemnați la mai multă responsabilitate în săvârșirea Sfintelor Taine şi ierurgii.
• În data de 21 octombrie 2021, Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, a trecut la Domnul. Preasfinția Sa a fost înmormântat sâmbătă, 23 octombrie 2021, în pronaosul Catedralei episcopale „Sfântul Nicolae” din Deva.
• În data de 16 decembrie 2021, Sfântul Sinod l-a ales pe Preasfințitului Părinte Nestor Hunedoreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei, în demnitatea de Episcop al Devei și Hunedoarei. Întronizarea Preasfințitului Părinte Nestor a avut loc în Catedrala episcopală „Sfântul Nicolae” din Deva (duminică, 26 decembrie 2021).
• Instituirea Ordinului patriarhal „Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamț, noul Hozevit”.
• Instituirea Ordinului patriarhal „Sf. Cuv. Paisie de la Neamț (Velicikovski)”, pentru Vicariatul Ortodox Ucrainean.
• Elaborarea medalioanelor biografice și a argumentelor pentru începerea demersurilor de canonizare a unor mărturisitori și mari duhovnici misionari români din timpul comunismului, a căror canonizare va avea loc în anul 2025, odată cu împlinirea a 140 de ani de Autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române (1885), a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române (1925) și a 70 de ani de la proclamarea oficială a primelor canonizări făcute de Patriarhia Română (1955).

În ceea ce privește participarea Patriarhului României la evenimente reprezentative pentru Biserica Ortodoxă Română, amintim:

• Participarea la sărbătorirea a 162 de ani de la Unirea Principatelor Țara Românească şi Moldova, moment solemn care a prilejuit săvârșirea slujbei de Te Deum, în Catedrala Patriarhală. Momentul liturgic a fost urmat de depunerea de coroane de flori, pe Dealul Mitropoliei, la statuia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza (duminică, 24 ianuarie 2021).
• Participarea Patriarhului României la o ceremonie organizată la Palatul Cotroceni, în cadrul căreia a primit din partea Domnului Klaus Werner Iohannis, Președintele României, Ordinul Național „Steaua României” în grad de Colan (joi, 22 iulie 2021).
• Acordarea Medaliei aniversare „Centenarul Marii Uniri”, pentru eforturile depuse în vederea păstrării și promovării memoriei evenimentelor și participanților la înfăptuirea unității naționale și a statului român modern. Medalia a fost oferită Patriarhului României de către Domnul Klaus Werner Iohannis, Președintele României, prin intermediul Domnului Sergiu Nistor, consilier prezidențial (Reședința Patriarhală, marți, 30 noiembrie 2021).
• Participarea Patriarhului României la conferința „Istorie și artă în Româ Perspective spirituale”. Evenimentul a fost organizat de Comisia Națională a României pentru UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură), în parteneriat cu Patriarhia Română și Centrul cultural „Mihai Eminescu” din București, şi a făcut parte din seria de manifestări dedicate împlinirii celor 65 de ani de la aderarea României la UNESCO (Palatul Patriarhiei, luni, 6 septembrie 2021).
• Participarea Patriarhului României la ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului, consacrată sărbătorii de 1 Decembrie, Ziua Națională a României (Palatul Parlamentului, miercuri, 24 noiembrie 2021).
• Participarea Patriarhului României la Recepția cu prilejul Zilei Naţionale a României, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni (miercuri, 1 decembrie 2021).
• Participarea Patriarhului României la vernisajul expoziţiei „Mănăstirea Voroneţ, 533 de ani de la înființare, 30 de ani de la redeschidere”, organizată de Biblioteca Academiei Române şi Mănăstirea Voroneţ (marți, 6 aprilie 2021).
• Participarea Patriarhului României la Simpozionul Internațional de Teologie cu tema „Pastorația românilor din afara României: responsabilitate eclesială și unitate etnică” (Palatul Patriarhiei, joi, 9 decembrie 2021).

În plan administrativ au fost organizate: 3 şedinţe de lucru ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul cărora au fost discutate, adoptate și comunicate 92 hotărâri cu privire la problemele examinate. În acest sens, la Cancelaria Sfântului Sinod au fost pregătite 66 temeiuri de Sinod și, în același context, s-a urmărit modul de redactare a celorlalte 26 referate de Sinod întocmite de către unele sectoare ale Administrației Patriarhale. De  asemenea, a avut loc 1 şedinţă solemnă a Sfântului Sinod, 1 consultare prin corespondență a membrilor Sfântului Sinod, în urma căreia a fost adoptată și comunicată 1 hotărâre sinodală cu privire la calendarul alegerilor de membri ai organismelor deliberative și executive la parohiile și eparhiile din Biserica Ortodoxă Română pentru perioada 2022-2026, 1 ședință de lucru a Consiliului Național Bisericesc şi 1 ședință de lucru a Adunării Naționale Bisericești.

Prin activitatea Cabinetului Patriarhal, au fost organizate 44 ședințe de lucru ale Permanenței Consiliului Național Bisericesc şi a 4 ședințe de lucru comune ale Permanenței Consiliului Național Bisericesc și Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, precum și redactarea proceselor-verbale ale acestor ședințe. De asemenea, Cabinetul Patriarhal a asigurat pregătirea și consemnarea diplomelor, ordinelor şi distincțiilor (1796), precum şi a rangurilor onorifice (28) oferite de către Patriarhul României în anul 2021.

II. ACTIVITATEA CULTURAL-MISIONARĂ

A. Activităţi bisericeşti externe:

În pofida dificultăților create de pandemia cu noul coronavirus, Patriarhia Română, prin Sectorul Relații bisericeşti, interreligioase şi Comunități bisericeşti externe, a căutat să identifice noi soluţii sau modalități de a menţine legătura, în special, cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, precum şi cu celelalte Biserici creştine şi culte religioase, pentru a răspunde, astfel, mai bine noilor realităţi și provocări generate de această pandemie. În condițiile dificile în care unitățile bisericești ortodoxe românești din străinătate și-au desfășurat activitatea pe parcursul anului 2021, pe lângă realizările în plan pastoral-misionar, edilitar, social-filantropic și educațional-cultural, acestea s-au remarcat și prin organizarea de numeroase acțiuni de sprijin financiar și material substanțial (medicamente, aparatură medicală, alimente etc.) acordat celor afectați de pandemia de COVID-19 și unităților spitalicești, atât în comunitățile lor, cât și în România.

Dintre activitățile Bisericii Ortodoxe Române pe plan extern, raportate prin Sectorul relații bisericești şi interreligioase şi Comunități bisericeşti externe, amintim:  

• transmiterea de mesaje frățești cu ocazia unor evenimente din viața celorlalte Biserici Ortodoxe surori și schimburi de scrisori irenice adresate Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe surori și altor conducători de Biserici creștine, cu prilejul sărbătorilor Nașterii Domnului și Învierii Domnului;
• demersuri întreprinse pentru aducerea Sfintei Lumini, de la Ierusalim, la Bucureşti și oferirea acesteia în cuprinsul Patriarhiei Române;
• diligențe pentru aducerea spre închinare a unor sfinte moaște, cu prilejul sfințirii unor așezăminte bisericești din țară sau facilitarea pelerinajelor cu sfinte moaște, din România, spre întărirea credincioșilor români din comunitățile românești din străinătate;
• vizite ale unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române la eparhii din cadrul altor Biserici Ortodoxe surori, din vecinătatea României și la Sfântul Munte Athos, precum și vizite ale unor ierarhi ortodocși din străinătate la eparhii din România;
• participarea unei delegaţii a Patriarhiei Române la festivităţile prilejuite de împlinirea a 30 de ani de Patriarhat de către Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului şi Patriarh Ecumenic;
• participarea delegaților Patriarhiei Române la Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştină.

Grija pentru românii ortodocși din diaspora a continuat şi s-a intensificat în anul 2021, care a fost dedicat pastorației românilor din afara României. În acest context, a fost elaborat un volum-album dedicat românilor din afara României, intitulat „Diaspora Bisericii Ortodoxe Române”, apărut în anul 2021 la Editura BASILICA a Patriarhiei Române.

În prezent, în afara frontierelor actuale ale României, Patriarhia Română are în jurisdicția sa 4 arhiepiscopii şi nouă episcopii, arhiepiscopiile fiind și centre mitropolitane. În aceste eparhii există astăzi un total de 1.472 parohii și filii, 67 aşezăminte monahale ortodoxe româneşti, deservite de 1.311 clerici români. În aceste parohii şi comunităţi ortodoxe româneşti au fost oficiate, în cursul anului 2021: 24.643 botezuri, 2.734 înmormântări, 433 de primiri la Ortodoxie și 27 reveniri la Ortodoxie.

B. Activităţi educaţionale:

În plan teologic-educațional, în anul 2021, menționăm organizarea următoarelor evenimente cu caracter naţional: Concursul Naţional Icoana ortodoxă – lumina credinței, ediția a X-a (1 martie – 1 septembrie 2021); Concursul Național Catehetic Biserica: familia românilor de pretutindeni (21 decembrie 2020 – 22 august 2021); Congresul Naţional Catehetic Hristos împărtășit copiilor, ediţia a XIV-a (Mănăstirea Caraiman, 27-30 septembrie 2021); Festivalul-Concurs Național de Muzică Bisericească Lăudați pe Domnul!, ediţia a XIII-a (15 iulie – 27 septembrie 2021); Simpozionul Internațional de Teologie: Pastorația românilor din afara României: responsabilitate eclesială și unitate etnică (Palatul Patriarhiei din Bucureşti, 8 – 11 decembrie 2021).

Din cauza pandemiei și al restricțiilor impuse de autorități, nu a mai fost posibilă desfășurarea Programului Naţional de Tabere pentru Tineret Tradiţie şi noutate și organizarea Întâlnirii Internaţionale a Tinerilor Ortodocşi.

În anul 2021, a continuat derularea Programului Naţional Catehetic Hristos împărtăşit copiilor, prin organizarea la nivelul eparhiilor a 852 centre catehetice şi prin specializarea de formatori; au avut loc activităţi catehetice în 1.257 parohii, cu participarea a 39.325 copii.

De asemenea, a continuat desfășurarea Proiectului educațional Alege Școala!, implementat de Patriarhia Română în parteneriat cu Fundația World Vision România. În data de 19 aprilie 2021, au fost finalizate etapele a V-a, a VI-a şi a VII-a ale proiectului, acestea fiind derulate pe o perioadă de trei ani (20 aprilie 2018 – 19 aprilie 2021). Totodată, în contextul lansării, în data de 25 februarie 2020, a Programului pilot de stimulare a participării la educaţie a copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate de către Ministerul Fondurilor Europene, Patriarhia Română a depus şi a câștigat trei noi Proiecte educaţionale Alege Şcoala! (etapele a VIII-a, a IX-a și a X-a), a căror valoare este de 14.310.000 lei (aproximativ 3.000.000 euro). Proiectele au fost depuse în parteneriat cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei (două proiecte), respectiv Fundaţia World Vision România (un proiect) şi se derulează în perioada 1 aprilie 2021 – 31 decembrie 2023, în comunități din județele: Prahova, Vaslui, Botoșani, Constanța, Galați și Iași.

În anul şcolar 2021-2022, predau disciplina Religie 6.220 profesori, dintre care 4.488 titulari, 173 titulari de altă specialitate, care au în completarea normei ore de Religie şi 1.559 suplinitori; 1.195 sunt clerici, 4.933 laici cu studii teologice şi 92 laici cu alte studii. Dintre profesorii de Religie, 598 sunt debutanți, 1.151 au obţinut definitivarea în învăţământ, 1.339 gradul didactic II, 2.919 gradul didactic I, iar 213 au doctoratul în teologie. În inspectoratele școlare județene şi-au desfăşurat activitatea specifică 42 inspectori de specialitate, dintre care 40 cu studii teologice şi 2 cu alte studii. Pentru dezvoltarea cooperării în vederea susținerii și îmbunătățirii orei de Religie, la nivelul întregii ţări s-au încheiat 4.822 parteneriate între parohii și școli, în cadrul cărora s-au desfășurat activități școlare și extrașcolare diverse.

În Patriarhia Română funcţionează 26 seminarii teologice, cu diferite specializări – Teologie ortodoxă, Teologie patrimoniu cultural, Ghid turism religios, Muzică bisericească, Filologie, Ştiinţele naturii, Ştiinţe sociale, 1 colegiu ortodox, 9 licee teologice ortodoxe şi 1 liceu tehnologic, având clase de teologie. În anul şcolar 2020-2021, au fost şcolarizaţi 4.361 elevi la nivel liceal; dintre cei 987 elevi în clasa a XII-a, 771 au obţinut diplomă de bacalaureat. În unităţile de învăţământ teologic preuniversitar au fost şcolarizaţi 101 elevi din afara graniţelor ţării, 81 provenind din Republica Moldova, 13 din Ucraina, 4 din Serbia, 1 din Spania şi 2 din Italia. În anul şcolar 2021-2022, au fost înscrişi în clasa a IX-a 1.033 elevi, iar pentru anul şcolar 2022-2023 au fost solicitate 1.166 locuri.

În şcolile teologice preuniversitare îşi desfăşoară activitatea didactică 1.116 profesori; dintre aceştia, 684 sunt titulari, 432 sunt suplinitori, iar 113 dintre profesori sunt doctori în teologie. În anul şcolar 2020-2021, fondurile alocate acestor şcoli au fost în valoare totală de 4.176.568 lei, dintre care 3.488.668 de lei au fost investiţi de Centrele eparhiale.

În cuprinsul Patriarhiei Române funcţionează 11 facultăți de teologie (Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Craiova, Cluj, Constanţa, Târgovişte, Piteşti, Alba Iulia, Arad şi Oradea) şi 3 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăţi (Timişoara, Galaţi și Baia Mare).

În anul universitar 2020-2021, au fost şcolarizaţi 4.381 studenţi. În anul 2021, au absolvit 894 studenţi, iar în anul universitar 2021-2022 s-au înscris 1.310. În cadrul specializării Teologie Pastorală au fost şcolarizaţi 3.088 studenţi, iar 555 absolvenţi au obținut Diplomă de licenţă. În anul universitar 2020-2021, au fost 1.826 masteranzi, dintre care 777 absolvenți, iar în anul universitar 2021-2022 s-au înscris 973. Studiile de Doctorat se organizează în 8 centre universitare, fiind înscrişi în prezent 653 doctoranzi, dintre care 104 în anul universitar 2021-2022 (anul I). În anul universitar 2020-2021, 74 doctoranzi au obţinut titlul de Doctor în Teologie.

În anul universitar 2020-2021, 375 cadre didactice au activat în cadrul învăţământului teologic superior, dintre care 76 profesori, 98 conferenţiari, 144 lectori şi 52 asistenţi.

În anul universitar 2020-2021, s-au înscris la studii în diferite instituţii de învăţământ din străinătate 12 teologi români. În prezent, sunt înscrişi la facultățile din cadrul Patriarhiei Române 82 cetăţeni străini (printre care şi etnici români, 55 din Republica Moldova), atât la studii universitare, cât şi postuniversitare.

În Patriarhia Română, cu binecuvântarea Sfântului Sinod, există 2 asociaţii de tineri: Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români (ASCOR) şi Liga Tinerilor Creştin-Ortodocşi Români (LTCOR). De asemenea, există 103 de asociaţii şi ONG-uri de tineret, care îşi desfăşoară activitatea în eparhii, cu binecuvântarea Chiriarhului şi 524 de grupuri de tineri. Centrele eparhiale, prin departamentul de tineret, au iniţiat 129 de proiecte, cu scopul apropierii tinerilor de Biserică.

Între demersurile efectuate prin Sectorul Teologic-Educaţional al Patriarhiei Române către diferite instituţii ale Statului, amintim demersurile către Parlamentul României și către Ministerul Educației, pentru ca orele care vizează educaţia pentru viaţă să-şi păstreze caracterul opțional, desfăşurându-se cu acordul prealabil al părinţilor.

C. Activităţi culturale şi misionare:

În prezent, în Patriarhia Română funcționează un număr de 286 unități cu activitate în domeniul patrimoniului bisericesc mobil, respectiv 159 de muzee și colecții muzeale, 109 centre pentru ocrotirea patrimoniului și 18 laboratoare de restaurare și conservare a patrimoniului cultural eclezial.

În privința evidenței, monitorizării și gestionării patrimoniului bisericesc, în anul 2021, Sectorul Cultură și Patrimoniu Religios, prin Comisia de Pictură Bisericească, a continuat activitatea de supraveghere a modului de aplicare a prevederilor statutare şi regulamentare bisericești, în scopul păstrării unității dogmatice, artistice şi de execuție a lucrărilor de artă eclezială în Biserica Ortodoxă Română.

Începând cu luna februarie a anului 2021 Comisia de Pictură Bisericească s-a întrunit    într-o nouă componență, pentru un mandat de 4 ani. Pe parcursul anului 2021, membrii Comisiei de Pictură Bisericească au fost convocați pentru 10 ședințe de lucru și pentru 63 de solicitări în regim de urgență, în cadrul cărora au fost analizate 871 solicitări primite din partea centrelor eparhiale și a specialiștilor autorizați. Dintre acestea, 212 au avut ca obiect proiecte tehnice pentru lucrări de artă și restaurare, 187 au vizat adjudecarea lucrărilor, 191 au avut temei contractarea, 184 au făcut referire la recepția lucrărilor și 64 solicitări au venit din partea specialiștilor (înscrieri în evidență, promovări și autorizări). Pentru cele 871 de solicitări a fost emise 1.246 rezoluții, pentru care au fost formulate 3.264 referințe.

Cu binecuvântarea Patriarhului României, în luna februarie 2021, Comisia de Pictură Bisericească a lansat două proiecte care vizează modalitatea de execuție a lucrărilor de artă bisericească și de restaurare:

• Îndrumător iconografic – ghid practic pentru pictorii bisericești, teologi și slujitorii sfintelor altare;
• Normativ pentru restaurarea patrimoniului bisericesc aflat în cult.

Din rapoartele alcătuite de centrele eparhiale rezultă că misiunea prin presa scrisă bisericească a fost reprezentată în 2021 de 49 publicații eparhiale, periodice lunare informative sau reviste de cultură teologică,  la care se adaugă alte 224 publicații editate de unităţi ecleziale din subordine, de şcoli teologice şi asociaţii creştine ortodoxe. Unele publicaţii îşi continuă activitatea în online, renunțând la edițiile tipărite.

Sunt active 6 posturi radiofonice regionale administrate de eparhii şi un post de televiziune online la Paris. Prezenţa în media digitală se realizează prin cele peste 5000 de websituri şi pagini oficiale ale unităţilor bisericeşti în reţele de socializare şi pe platforme digitale.

Instituțiile media bisericeşti au ca obiective prioritare: catehizarea tinerilor și pastoraţia familiei creștine, dinamizarea activităţilor social-caritative, îmbogățirea culturii religioase a tuturor credincioşilor şi oferirea de informații corecte despre activitățile Bisericii în societate.

În anul 2021, Radio TRINITAS a promovat importanța redescoperirii și cultivării valorilor universale ale credinței ortodoxe strămoșești și spiritualității poporului român. De asemenea, a fost subliniată valoarea comemorării celor trecuți la Domnul și a cinstirii cimitirelor și monumentelor funerare. În acest sens, a fost introdusă emisiunea: România din inima mea, o rubrică de istorie culturală a exilului și diasporei românești din veacurile al XIX-lea și al XX-lea, realizată de istoricul Dorin Stănescu; a fost difuzată o serie de reportaje sub genericul Copiii dintre granițe, realizate de Irina Chiriac; a fost difuzată rubrica Mărturii de ieri pentru azi, realizată de Daniela Șontică, care a evidențiat, aspecte din biografia și opera românilor, personalități care au trăit în exilul din perioada comunistă; a fost introdusă rubrica Icoane ale Împărăției Cerurilor, dedicată susținerii lucrărilor de pictură în mozaic de la Catedrala Națională.

Având în vedere contextul pandemic, care s-a prelungit pe tot parcursul anului 2021, Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române a oferit credincioşilor posibilitatea de a participa la viaţa liturgică prin intermediul transmisiunilor în direct de la Catedrala Patriarhală, atât pe post, cât și în mediul online. În condițiile migrării multor domenii de activitate în spațiul virtual, activitatea radioului şi a televiziunii pe canalele şi platformele digitale de comunicare s-a intensificat major în acest an. Televiziunea Patriarhiei Române a reușit în 2021 să diversifice conținutul editorial potrivit temelor Anului omagial și comemorativ și în acord cu preferințele actuale ale publicului de televiziune. În grila de programe au intrat 6 emisiuni noi: „Chipuri și inimi de români”, dedicată românilor din comunitățile istorice aflate în jurul granițelor țării, „Timpul reîntoarcerii”, dedicată românilor care s-au restabilit în România după ce au locuit, profesat sau studiat pentru mai mulți ani în diaspora, „Viața liturgică, arvuna vieții veșnice”, care a oferit în contextul Anului comemorativ 2021 lămuriri și sfaturi legate de rânduielile bisericești privind sfârșitul omului, „Lumini din Arhive”, realizată cu sprijinul Arhivelor Naționale ale României, „Forum Cultural”, dedicată evenimentelor și artiștilor din peisajul cultural românesc și „Bucate de la sate”, dedicată tradițiilor culinare din satul românesc.

În studio-urile TRINITAS TV au fost înregistrate peste 200 de emisiuni cu invitați din variate domenii, iar echipa tehnică a făcut posibilă transmisiunea în direct a celor mai importante evenimente care au avut loc la nivel central bisericesc și în unele eparhii ale Bisericii Ortodoxe Române. Deși afectată de normele sanitare care au limitat semnificativ mobilitatea în teren a angajaților, echipa Televiziunii TRINITAS TV a efectuat aproximativ 100 de deplasări în țară și în străinătate. În cadrul Proiectului „Purtătorii de neam”, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, au fost produse 35 de emisiuni dedicate diasporei române care au cuprins reportaje și interviuri realizate în țări precum: Italia, Irlanda, Franța, Suedia, Danemarca, Republica Moldova, Ungaria şi Belgia.

Cea mai mare realizare din acest an a Departamentului Actualitatea o constituie finalizarea și lansarea noului studio de știri, dotat cu echipamente performante care permit prezentarea în direct a edițiilor speciale ocazionate de marile sărbători ortodoxe și de unele evenimente centrale bisericești și comunicarea în timp real prin aplicațiile digitale cu invitați din toate zonele lumii.

Au fost realizate 14 filme documentare, cu teme variate, unele dedicate Anului omagial și comemorativ 2021, altele dedicate așezămintelor monahale, unor mari duhovnici și sfinți și câteva dedicate unor personalități și unor momente aniversare din lumea culturală.

TRINITAS TV a realizat în 2021 materiale informative despre stadiul lucrărilor și sumele alocate construirii Catedralei Naționale, materiale ce au avut un rol important în combaterea unor știri false și materiale denigratoare apărute în mediul online.

Ziarul Lumina a promovat proiectele catehetice, cultural-educaţionale și social-filantropice desfășurate în eparhiile, parohiile și mănăstirile din afara României, prin selecții de știri şi materiale jurnalistice adecvate. Obiectivul principal a fost mai buna cunoaștere de către cititorii din țară a vieții spirituale a românilor aflați departe de patria de origine și, prin intermediul comunicării virtuale, cultivarea și intensificarea legăturilor între românii ortodocși de pe diferite meridiane ale lumii, prin credință, limbă și cultură.

Fiecare ediție din Lumina de Duminică a inclus în paginile ei conținuturi realizate prin cooperare cu ierarhi, preoți și credincioși români din comunitățile ortodoxe situate în țările din vecinătatea României sau din diaspora.

Publicația de informaţie bisericească Vestitorul Ortodoxiei a dublat în anul 2021 numărul articolelor dedicate diasporei ortodoxe române.

Cu un tiraj lunar mediu difuzat de 22.500 exemplare, Ziarul Lumina se menţine pe locul trei în grupul cotidienelor naţionale, regionale şi locale care se tipăresc în prezent în România.

Agenția de Știri BASILICA a acordat atenție sporită calității materialelor publicate, colaborării cu centrele eparhiale și relevanței pentru presa laică națională și internațională. Conținutul s-a rezumat la 4.000 articole în limba română, dintre care 944 traduse în engleză. Numărul de fotoreportaje a crescut în pofida faptului că multe evenimente au fost anulate din cauza pandemiei. Numărul de interviuri și de texte editoriale s-a menținut la același nivel cu anul precedent. Pe social media, se înregistrează o creștere constantă, similară cu anii anteriori. Peste 60% dintre cititori ajung pe basilica.ro prin platformele de socializare.

Biroul de Presă şi Relații Publice al Patriarhiei Române a adus la cunoștința opiniei publice prin comunicate de presă, precizări și intervenții mediatice ale reprezentanților săi, atât tematica și manifestările Anului Omagial și Comemorativ – 2021 în Patriarhia Română, manifestări care în contextul pandemiei s-au desfășurat preponderent în spațiul online, cât și poziționarea și mesajele instituționale care s-au impus în contextul vieții sociale și bisericești marcate încă de pandemie.

Pe parcursul anului 2021, Biroul de Presă şi Relații Publice al Patriarhiei Române a redactat și difuzat peste 50 comunicate de presă şi precizări, precum şi alte ştiri care au fost transmise către agențiile şi instituțiile media cu pondere naţională şi internaţională, iar membrii Biroului de Presă al Patriarhiei Române au participat la numeroase interviuri, emisiuni și conferințe.

Pentru Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (Edituri și Tipografii), din punct de vedere statistic, anul 2021 se prezintă astfel: au fost tipărite 291 titluri de carte și revistă, dintre care 120 titluri inedite publicate de Editurile Patriarhiei Române (Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, Editura BASILICA și Editura TRINITAS) și anume: 45 titluri noi de Carte teologică; 18 titluri noi de Carte de cult și muzicală; 27 titluri noi de Carte patristică; 8 titluri noi de Carte pentru copii şi tineret, respectiv 22 numere noi din revistele centrale bisericeşti.

În total, Tipografiile Patriarhiei Române (Tipografia Cărților Bisericești și Imprimeria PHAROS) au tipărit, împreună, 623.673 exemplare carte și revistă în format broșat sau legat (384.682 ex. carte şi 238.991 ex. reviste). De asemenea, au mai fost tipărite: 26.096 ex. Biblii (în diferite formate); 53.300 ex. Noul Testament cu Psalmii; 6.000 ex. broşuri, cataloage, ghiduri şi pliante; 424.801 ex. cărţi de rugăciuni, acatiste şi prohoade; 48.968 ex. pastorale; 5.110 ex. felicitări; 1.060.206 ex. calendare (tip foi, agendă, de birou, de perete cu spiră, cu însemnări) și 77.730 ex. icoane (de diverse dimensiuni). Totodată, au fost tipărite Ziarul Lumina, cotidianul Patriarhiei Române și săptămânalul Lumina de Duminică, dar şi 101.799 ex. lucrări primite din exterior, precum și o serie de lucrări de legătorie manuală (reparații şi restaurare carte, confecționat cutii, mape etc.).

În anul 2021, la Atelierele Institutului Biblic au fost realizate mai multe obiecte de cult și veșminte liturgice, dintre care menționăm în mod deosebit: confecționarea a două racle din argint de dimensiuni mari, executate pentru Mănăstirea Plumbuita, București şi Parohia „Sfânta Treime”, Ploiești; realizarea, în colaborare cu Monetăria Statului, a Medaliei pentru Anul omagial al pastorației românilor din afara României – 300 bucăți şi a Medaliei pentru Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor  – 300 bucăți; realizarea Ordinului „Sfântul Ioan Iacob” pentru arhierei – engolpion din argint – 60 bucăți, a Ordinului „Sfântul Ioan Iacob” pentru clerici – cruce pectorală din alamă – 50 bucăți şi a Ordinului „Sfântul Ioan Iacob” pentru monahi și mireni – insignă din alamă – 70 bucăți.

În cursul anului 2021, din cauza pandemiei cu noul coronavirus şi a restricțiilor impuse, activitatea Sectorului Pelerinaje al Patriarhiei Române a avut în continuare un regres față de anul 2019, dar a înregistrat o creștere față de anul 2020, cu 10%, pentru pachete turistice cu destinații în străinătate (Turcia, Grecia, Bulgaria, Egipt) și 30% pentru pelerinajele din România.

SC BASILICA TRAVEL SRL a accesat ajutorul oferit de Guvernul României pentru societățile din domeniul HoReCa, prin cele două tipuri de grant, respectiv: Granturi pentru capital de lucru acordate beneficiarilor IMM-uri cu activitate economică afectată de pandemia Covid-19, în valoare de 150.000 euro, şi Acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentației publice și organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, în valoare de 796.000 euro.

Sectorul Monumente şi Construcții Bisericeşti al Patriarhiei Române a continuat lucrările pentru finalizarea Catedralei Naţionale, respectiv: structura de rezistență a subsolurilor adiacente N, S și E  (care au fost finalizate în procent de 100 %); învelitoarea din cupru auriu de la cupoletele și porticele spațiului liturgic exterior (finalizate în procent de 100 %); execuție și montaj ancadramente din piatră la ferestrele exterioare (finalizate în procent de 45 %); execuție și montaj decorațiuni din piatră peste cota +45,00m (finalizate în procent de 98%); execuție și montaj placări cu piatră la stâlpii pridvorului vest (finalizate în procent de 95 %); pictură în tehnica mozaic a altarului Catedralei Naționale (finalizată în procent de 98 %); execuție tencuieli exterioare fațadă sud și vest, turla mare, turle mici și clopotniță (la turlele mici și turla clopotniță tencuielile sunt finalizate în procent de 100 % până la cota +45.00); montajul lămpilor de balizaj pe turla mare și turlele mici.

Activitatea desfășurată la Centrul de Conferințe – Palatului Patriarhiei a fost marcată, în continuare, de criza sanitară provocată de pandemia de coronavirus, întregul sector al organizării de evenimente și al spațiilor expozițional-muzeale fiind grav afectat. Numărul de vizitatori a fost de circa 5.700 persoane, iar personalul Centrului de Conferințe – Palatul Patriarhiei s-a preocupat permanent de întreținerea spațiilor, de primirea vizitatorilor cu respectarea tuturor prevederilor sanitare în vigoarea, precum și de organizarea unui număr de 125 evenimente.

De asemenea, activitatea Sectorului Stavropighii Patriarhale şi Centre Sociale a continuat să fie afectată din cauza crizei sanitare. Centrul Social Cultural „Sfântul Apostol Andrei”, Centrul Cultural Misionar „Familia” – Pantelimon, Centrul Social Pastoral „Sfânta Maria” – Techirghiol şi Centrul Social Pastoral „Sfântul Ilie” – Călimăneşti au înregistrat o creştere a veniturilor faţă de anul 2020, însă cu mult mai puţin faţă de anul 2019, înainte de pandemia actuală.

La Centrul Social Cultural „Sfântul Apostol Andrei” au fost desfăşurate unele proiecte de modernizare şi recompartimentare. La Centrul Cultural Misionar „Familia” – Pantelimon au fost finalizate lucrările de modernizare de la Corpul F – „Belvedere”, iar la Centrul Social Pastoral „Sfânta Maria” – Techirghiol, au fost efectuate lucrări de întreținere și de reparație la  Corpurile A și B. La Centrul Social-Cultural „Miron Patriarhul” – Dragoslavele au continuat lucrările de modernizare la Vila 2 şi a fost asfaltată curtea interioară a Schitului Dragoslavele,  iar la Centrul Social – Pastoral „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” – Călimăneşti au fost efectuate lucrări de amenajare și întreținere a Casei de Oaspeți.

• ACTIVITATEA SOCIAL-FILANTROPICĂ

În anul 2021, în lucrarea social-filantropică și medicală la nivelul structurilor eparhiale ale Patriarhiei Române și a ONG-urilor care funcționează cu binecuvântarea acestora, au participat 19.853 persoane, după cum urmează: 29 consilieri eparhiali, 33 inspectori de specialitate și eparhiali, 477 asistenţi sociali, 1.939 personal cu diverse specializări (cadre didactice, cadre medicale, juriști, psihologi, personal administrativ),  18.092 voluntari.

Biserica Ortodoxă Română şi-a desfășurat activitatea social-filantropică şi medicală în cadrul a 719 instituții și servicii sociale. Având în vedere diversificarea continuă a serviciilor oferite, precum şi extinderea şi acreditarea centrelor, s-a impus o reorganizare integrată a activităţilor pe criterii de competenţă. Diagrama așezămintelor social-filantropice, în anul 2021, arată astfel: 57 birouri de asistență socială, 118 cantine sociale și masă la domiciliu, 103 centre de zi pentru copii, 21 centre de zi pentru vârstnici, 4 centre de zi pentru persoane cu dizabilități, 58 centre rezidențiale copii, 54 centre rezidențiale vârstnici, 2 centre rezidențiale pentru persoane cu dizabilități, 30 servicii de îngrijire la domiciliu, 36 instituții ce oferă servicii medicale și de recuperare, 7 servicii de îngrijiri socio-medicale la domiciliu, 41 servicii educaționale (tip afterschool, remedial, prevenție abandon școlar), 98 centre de informare, de consiliere, de sprijin și comunitare, 33 locuințe protejate, 13 centre de urgență (persoane fără adăpost, victime ale violenței, victime ale traficului de persoane), 17 campusuri de tabără și 27 cu alt specific.

În cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, se află în derulare un număr de 1.114 proiecte și programe sociale, din care: 62 cu finanţare externă, 34 cu finanţare publică, 894 finanțate din fonduri proprii şi 124 cu finanţare mixtă.

În cadrul așezămintelor au primit asistență 144.226 beneficiari, după cum urmează: a) 59.948 copii din aşezămintele sociale ale Bisericii, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere, sau cu părinţi aflaţi la muncă în alte ţări; b) 4.340 persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependențe; c) 46.915 persoane vârstnice din aşezămintele de protecție socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate; d) 32.243 şomeri, adulți în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenței familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităților naturale; e) 780 persoane fără adăpost.

Asistenţa religioasă în unităţile militare, penitenciare, spitale şi aşezăminte de ocrotire socială este asigurată de un număr de 463 preoţi, dintre care: 19 în unități ale Ministerului Afacerilor Interne, 87 în unităţi militare, 32 în sistemul penitenciar şi 325 în spitale și aşezăminte de ocrotire socială. În toate unităţile menționate mai sus, există în prezent un număr de 359 biserici şi capele sfințite, precum și alte spații special amenajate, iar 28 de lăcașuri se află în diferite stadii de construcţie şi amenajare. Patriarhia Română a realizat cu succes demersuri pentru deblocarea posturilor vacante de preot din structurile subordonate Ministerului Apărării Naționale (MApN), a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și a Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP). Astfel, s-au derulat concursuri pentru ocuparea a 9 posturi în unități militare din subordinea Ministerului Apărării Naționale și pentru 12 posturi de preot capelan din sistemul penitenciar.

Voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului au derulat 2 programe social-filantropice: „Implică-te! Împreună reușim mai mult!”, în cadrul căruia au fost realizate 200 de activități în beneficiul a aproximativ 4.500 familii pentru prevenirea excluziunii sociale și Programul „Ajutor pentru elevi” destinat reducerii abandonului școlar, având 104 beneficiari.

În ceea ce privește Caravana medicală „Sănătate pentru sate”, respectiv componenta de prevenție și educație pentru sănătate, voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului au realizat 5 deplasări, având 355 beneficiari. În perioada 2015-2021 au fost efectuate 73 deplasări, având 9.100 beneficiari. În anul 2021, a continuat parteneriatul cu Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” București, în cadrul „Campaniei de prevenție și diagnosticare a cancerului de col uterin”, înregistrându-se 3 activități, cu un număr total de 134 beneficiare. În perioada 2018-2021au fost efectuate 29 deplasări, cu un număr total de 1.000 beneficiare.

În cuprinsul Patriarhiei Române au fost derulate campanii de donare de sânge, la care au participat un număr de 9.421 persoane, înregistrându-se 4.271 litri de sânge.

Pe tot parcursul anului 2021, s-a menținut susținerea pentru unitățile medicale implicate în tratarea bolnavilor de COVID-19 prin realizarea de donații de aparatură medicală, renovări ale unor secții medicale, echipamente de protecție și substanțe de dezinfectare.

Programul „Masa Bucuriei”, care se desfășoară la nivel național în parteneriat cu magazinele Selgros Cash&Carry, constă în donarea săptămânală de bunuri alimentare şi igienico – sanitare pentru centrele sociale; valoarea bunurilor donate în anul 2021 este de 638.387 euro.

În concluzie, în cadrul activității filantropice la nivelul Patriarhiei Române, au fost acordat ajutoare financiare directe în valoare de 35.371.782 lei şi ajutoare materiale în valoare estimată de 59.754.819 lei.

Pentru susţinerea întregii activităţi de asistență socială și filantropică şi pentru sprijinirea sinistraților, în anul 2021, la nivelul Patriarhiei Române, s-au cheltuit  217.751.299 lei (echivalent a 44.079.210 euro la cursul BNR din data de 26.01.2022).

În această sumă nu sunt cuprinse cheltuielile privind o mulțime de activităţi caritabile ale parohiilor şi mănăstirilor în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor și săracilor, care nu au fost cuantificate financiar şi, ca atare, nici raportate sistematic centrelor eparhiale.

La finalul acestui raport sintetic al activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2021 dorim să apreciem eforturile spirituale şi materiale ale tuturor celor care au lucrat direct sau au sprijinit Biserica Ortodoxă Română în lucrarea ei misionară, culturală şi social-filantropică.

Exprimăm recunoștință şi prețuire faţă de toţi cei care ajută Biserica noastră: clerici şi credincioși mireni, autorități centrale şi locale, sponsori şi voluntari.

Ne rugăm lui Dumnezeu să le dăruiască tuturor sănătate şi mântuire, ajutor şi bucurie în viață!

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române