Evenimentul a început în biserica parohială cu slujba Vecerniei, săvârșită de Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La slujbă au participat reprezentanți ai autorităților locale, precum și credincioși ai comunității din Sagna, reuniți pentru a marca finalizarea a două lucrări importante pentru viața parohiei. Noile construcții au fost realizate în spațiul dintre cele două biserici ale parohiei, una dintre acestea fiind monument istoric, datând din anul 1530. Ridicarea capelei mortuare răspunde unei nevoi concrete a comunității, oferind un spațiu de rugăciune pentru cei adormiți, înaintea înmormântării, în timp ce altarul de vară va permite desfășurarea slujbelor religioase în aer liber.

Grija față de cei adormiți, expresie a credinței în Înviere

În cuvântul de învățătură rostit după Vecernie, Preasfințitul Părinte Teofil a vorbit despre semnificația creștină a grijii față de cei trecuți la Domnul, arătând că această datorie își are temeiul în Sfânta Scriptură și în tradiția Bisericii.

„Această capelă care s-a ridicat și astăzi primește haina sfințirii este și un gest de recunoaștere, de cinstire, pe care suntem datori, ca și creștini, să-l arătăm celor care sunt chemați de Dumnezeu la călătoria în veșnicie. Și, dragii mei, aș vrea să vă amintesc că această datorie de a ne îngriji de trupurile celor care pleacă dincolo își are originea în Sfânta Scriptură.” 

Ierarhul a amintit că, încă din Vechiul Testament, patriarhii erau înmormântați cu rugăciune și cinstire, iar mormintele lor deveneau locuri de întâlnire și pomenire pentru urmași. În Noul Testament, această grijă își găsește un exemplu fundamental în gestul lui Iosif din Arimateea și al lui Nicodim, care au coborât de pe Cruce trupul Mântuitorului și l-au pregătit pentru îngropare.

„În Biserica din Ierusalim, a Învierii Mântuitorului Hristos, este un loc care amintește de acest moment al coborârii Mântuitorului de pe Cruce și al pregătirii trupului. Este Piatra Ungerii, care se găsește între Golgota și mormântul Mântuitorului Hristos. Acolo se fac slujbe și se pomenesc cei plecați dincolo. Iar din acest gest al evlaviei cu care Iosif și Nicodim au pregătit trupul Mântuitorului înainte de a-L așeza în mormânt, și noi, creștinii, urmând acest exemplu, facem la fel cu trupurile celor dragi nouă atunci când pleacă din această lume.” 

Totodată, Episcopul-vicar a arătat că, în înțelegerea creștină, mormântul nu reprezintă sfârșitul existenței, ci un loc de așteptare a Învierii.

„Pentru noi, creștinii, este un popas cu care ne vom întâlni, dar nu este ultima stație. Pentru că știm și mărturisim în Crez, în Simbolul de credință, că locul de veci din cimitir este doar o stație de așteptare. De altfel, traducerea numelui de cimitir înseamnă dormitor, un loc de așteptare. Și în Crez noi spunem: «Aștept învierea morților și viața veacului ce va să fie». Deci, dragii mei, viața veacului ce va să fie, acolo este finalul călătoriei. De aceea suntem creștini, de aceea credem în Înviere și pentru aceea ne pregătim.” 

„Dumnezeu nu Se uită la numere, ci la inimă”

În cadrul evenimentului, ca semn de apreciere pentru activitatea pastorală și administrativă desfășurată în Parohia Sagna și pentru implicarea în realizarea celor două edificii, părintele paroh Dan Costel Oprea a fost hirotesit întru econom stavrofor, distincție acordată cu aprobarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioachim. A fost citită apoi gramata de hirotesie, urmată de hrisovul de sfințire, document în care sunt consemnate istoricul construirii capelei, etapele realizării lucrărilor și contribuția ctitorilor și binefăcătorilor. În cuvântul adresat ierarhului și credincioșilor, părintele paroh Dan Costel Oprea a evocat emoțiile începutului slujirii sale în Parohia Sagna și responsabilitatea pe care a simțit-o atunci când i-a fost încredințată această comunitate.

„Adesea mă întrebam dacă voi putea să fiu preotul de care această comunitate avea nevoie, dacă voi putea să unesc, să construiesc și, mai mult decât atât, să aprind nădejde acolo unde oboseala, tristețea și grijile acestea lumești împovărau sufletele oamenilor. Iar în inima mea bătea o întrebare pe care Domnul a pus-o omului din Evanghelie: «Crezi tu?» Iar răspunsul meu a fost unul simplu: «Cred, Doamne!»” 

Părintele a mărturisit că încrederea în ajutorul lui Dumnezeu l-a însoțit pe parcursul lucrărilor, inclusiv în momentele în care dificultățile păreau să întârzie împlinirea proiectelor.

„Și am crezut atunci când nimeni nu mai credea, am crezut atunci când grijile noi luau locul grijilor vechi, am crezut atunci când roadele nu dădeau semne să mai apară. Și am învățat încă un lucru în plus: că Preamilostivul Dumnezeu dă mai mult decât omul poate să viseze.”

În mai puțin de un an, comunitatea din Sagna a reușit să finalizeze cele două construcții, prin contribuția credincioșilor, a unor familii de binefăcători și cu sprijinul autorităților locale. Părintele paroh a adresat mulțumiri tuturor celor implicați, amintind că la realizarea proiectelor au contribuit nu doar cei care au oferit sprijin material, ci și credincioșii care au însoțit lucrările prin rugăciune. Referindu-se la solidaritatea enoriașilor, părintele Dan Costel Oprea a subliniat că valoarea unei comunități nu se măsoară prin numărul membrilor săi, ci prin credința și dragostea care îi unesc.

„Chiar dacă suntem o comunitate mică, am învățat un lucru: că Dumnezeu nu Se uită la numere, ci Dumnezeu Se uită la inimă. Și să știți că au o inimă tare mare. Și sunt oameni iubitori de Hristos, iubitori de Biserică și, nu ar fi bine să zic, dar cred eu că sunt și iubitori de preot.” 

Părintele paroh a mulțumit, de asemenea, Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim pentru binecuvântarea și susținerea acordate, Preasfințitului Părinte Teofil pentru prezență, părintelui protopop pentru îndrumare și autorităților locale pentru sprijinul oferit. După încheierea cuvântărilor și citirea documentelor oficiale, Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul, împreună cu soborul slujitorilor, a săvârșit slujba de sfințire a capelei mortuare „Învierea lui Lazăr” și a altarului de vară, în prezența credincioșilor și a reprezentanților comunității locale. La finalul slujbei de sfințire, Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul i-a felicitat pe toți cei care au contribuit la realizarea celor două edificii, subliniind importanța lor pentru viața liturgică a parohiei și pentru păstrarea legăturii de rugăciune cu cei adormiți. Sfințirea celor două edificii reprezintă o nouă etapă în viața Parohiei Sagna, în care grija față de cei adormiți și nevoile liturgice ale credincioșilor și-au găsit împlinirea printr-un efort comun, susținut de credința și solidaritatea unei comunități care a reușit, într-un timp scurt, să ducă la bun sfârșit două proiecte importante. (Monica Dumitrescu)