În deschiderea simpozionului, pr. inspector Adrian Alexandrescu,  împreună cu pr. Mihail Tomozei, pr. Adrian Bârdan și pr. Daniel Popa au săvârșit slujba parastasului pentru Spiru Haret, de la a cărui trecere în veșnicie s-au împlinit 110 ani.

Această manifestare cultural-duhovniceacă a fost organizată pentru a sublinia activitatea celor trei sfinți isihaști, Sf. Grigorie Palama, Sf. Simeon Noul Teolog și Sf. Paisie Velicikovski, precum și importanța  rugăciunii în viața Bisericii, așa cum a fost propunerea Sfântului Sinod pentru tema anului omagial 2022.

După cuvântul de bunvenit al pr. paroh Mihail Tomozei adresat participanților, d-na prof. Teodora Plăeșu a prezentat invitații, iar  primul dintre ei domnul conferențiar dr. Ioan Dănilă, de la Facultatea de Litere a Universității „Vasile Alecsandri” Bacău, a reliefat câteva aspecte de ordin lexical care se  regăsesc în rugăciunile Bisericii, inclusiv „Tatăl nostru”, considerând că încă mai este loc pentru diortosirea textelor folosite în cultul ortodox, pentru a fi mai corecte din punct de vedere gramatical.

Părintele Nicolae Hurjui, de la Biserica „Înălțarea Domnului” a evocat mai departe personalitatea și activitatea Sf. Paisie Velicikovski:

„Sf. Paisie, ca stareț era preocupat de desăvârșirea spirituală a monahilor și de aceea slujbele și dezbaterile de la Mănăstirile Neamț și Secu se făceau alternativ și în limba slavonă și în limba română, demonstrând prin strădaniile sale ce înseamnă a trăi rugăciunea în duh autentic și a face din practicarea rugăciunii o adevărată școală duhovnicească. În sprijinul formării duhovnicești, Sf. Paisie  aduce în Moldova scrierile filocalice cu care a contribuit la înnoirea monahismului românesc prin traducerea lor în limba română și prin trasformarea lor în adevărate programe de viață monahală.”

Invitatul principal al simpozionului, dl. Mircea Platon, redactor – șef la revista „Convorbiri literare”, a vorbit despre atacurile pe care  școala tradițională le-a primit în ultimii ani, menite să o îndepăteze de misiunea ei și de succesul pe care Școala Romnească l-a înregistrat în secolul al XX-lea, ca moștenire a reformei săvârșite de Spiru Haret.

Deosebit de emoționant a fost momentul în care preopinentul a citit o cronică din ziarele vremii scrisă de Nichifor Crainic la pomenirea de 20 de ani de la trecerea în eternitate a lui Spiru Haret. Atunci, ca și acum  se pare că  nu toți  apreciau moștenirea lăsată de Spiru Haret, care prin activitatea sa, a covârșit calitatea de om politic, devenind o valoare a poporului român.

Dl. prof. Marius Manta, de la Colegiul Național de Artă „George Apostu” Bacău, a citit mai departe un material despre condiția intelectualului creștin ca produs al unei societăți creștine, în care copiii sunt educați și religios, coform principiilor specifice educației creștine.

Doamna profesoară Livia Liliana Sibișteanu a portretizat cadrul istoric în care au apărut personalități ca Sf. Paisie Velicikovski, Sf. Grigorie Dascălu, ucenicul său, dar a prezentat și soarta unor lăcașuri de cult și de cultură din acea epocă.

Al doilea invitat special al Simpozionului, dl. profesor Marian Maricaru, de la Liceul Teoretic „Dante Alighieri” București și doctorand al Universității din Tesalonic, a evocat personalitatea Sf. Grigorie Palama  și a căutat să lămurească terminologia legată de viața și activitatea luminatului ierarh: despre isihasm, energiile necreate, conflictul cu Varlaam de Calabria, diferențe între învățătura ortodoxă despre energiile necreate ale Sf. Duh și limitările romano-catolice cu privire la cunoașterea lui Dumnezeu din manifestările Sale, rolul rugăciunii și a pedagogiei divine în viața creștinilor, în demersul personal de despătimire și iluminare ce conduc la vederea dumnezeiască.

Simpozionul s-a încheiat cu rugăciunea către Maica Domnului, sub oblăduirea căreia s-a desfășurat această frumoasă manifestare, care a adus mai multă dorință de cunoaștere, de meditație  și de rugăciune.