Sfânta Litughie arhierească, în Duminica Floriilor, la Catedrala arhiepiscopală din Roman

În Duminica Floriilor, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, a săvârșit Sfânta Liturghie în Catedrala arhiepiscopală „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Roman.

La acest popas de rugăciune închinat de Biserică întrării în cetatea Ierusalimului a Domnului Iisus Hristos, alături de Ierarh s-au aflat în slujire preacuviosul părinte Nectarie Iftime, mare ecleziarh al Catedralei arhiepiscopale, Preacuviosul părinte arhimandrit Andrei Ioniță, preoți și diaconi ai Catedralei arhiepiscopale, precum și mulțime de credincioși romașcani, prezenți în comuniune de rugăciune pentru a se împărtăși din bucuria acestui Praznic Împărătesc, purtând în mâini palmete ca oarecând în Ierusalim ucenicii care au întâmpinat pe Hristos Domnul.

Cu acest prilej, conform rânduielii liturgice a sărbătorii, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a rostit rugăciunea de binecuvântare a palmetelor și le-a binecuvântat cu apă sfințită, acestea fiind ulterior împărțite credincioșilor prezenți în Catedrala arhiepiscopală.

În cuvântul adresat credincioșilor, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a vorbit despre nevoința postului de 40 de zile care s-a încheiat cu sărbătoarea Floriilor, dar și despre începutul Săptămânii Pătimirilor, o perioadă de osteneală duhovnicească încărcată de semnificații și trăiri care trezesc conștiința prezenței lui Hristos în viața creștinului:

„Acum, la acest început de nouă perioadă liturgică, pentru faptul că din seara aceasta, începând cu Vecernia, este o perioadă densă, cum nu există în anul bisericesc, mai profundă și mai densă în idei teologice și mistagogice, pe care o găsim în această săptămână care urmează, săptămâna pătimirilor Domnului Iisus Hristos, Cel care S-a dat jertfă pentru mântuirea noastră, vreau să vă aduc mulțumire pentru faptul că frățiile voastre aveți conștiința prezenței lui Hristos în lucrarea voastră sinergică, și ați fost foarte receptivi ținând 40 de zile de post și rugăciune, și ați mers în ritm cu calendarul și cu evenimentele noastre”.

De asemenea, Înaltpreasfinția Sa a vorbit despre simbolistica palmetelor pe care creștinii le țin în mâini cu prilejul acestei sărbători, precizând faptul că, în plan duhovnicesc, ele sunt mărturia săvârșirii faptelor bune în perioada de nevoință a postului, adevăratele flori cu care suntem îndemnați să-L întâmpinăm pe Domnul Hristos. Palmetele sfințite în biserici și așezate la loc de cinste în casele creștinilor, mențin conștiința prezenței lui Dumnezeu și sunt mărturia credinței curate:

„Această sărbătoare de astăzi, a Floriilor, deși noi o împodobim cu ramuri, cu flori, așa cum v-ați împodobit voi, cu aceste palmete pe care le țineți în mână, acestea reprezintă faptele voastre cele bune pe care le-ați săvârșit de-a lungul postului. Deci iată ce importantă este o rămurică asemenea celor pe care le țineți în mâini și pe care vă rog să le așezați într-un colț al gospodăriilor voastre, de unde vă va aduce un miros de bună mireasmă dohovnicească și vă va întări sufletește pe toată perioada care începe de acum cu Paștele”. 

Referindu-se la calea nevoinței duhovnicești din această perioadă de post, Înaltpreasfinția Sa a subliniat faptul că fiecare creștin este chemat să-și ducă crucea, asemenea Mântuitorului Iisus Hristos, pentru ca la final să se poată împărtăși din lumina Învierii și din energia harului care sfințește viața omului:

„Acela este drumul nostru: să ducem crucea pe propria Golgotă, către mântuire. Și atunci veți avea satisfacția, la sfârșitul sărbătorilor de Paști, să vă împărtășiți din lumină. Nu din lumina soarelui, ci din lumina cea lăuntrică, din lumina taborică, aceasta fiind cea care luminează, sfințește, dă putere și dă orice spor în perspectiva mântuirii și a eliberării noastre din păcat”.

La final, Înaltpreasfinția Sa a felicitat pe credincioșii care își serbează onomastica în această zi de sărbătoare a florilor.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala „Paraschevi” a Catedralei arhiepiscopale „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Roman. 

(Pr. Valentin Băltoi)