Luni, 16 martie 2026, în Biserica „Izvorul Tămăduirii” din orașul Dărmănești, județul Bacău, Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, a oficiat slujba de înmormântare a prezbiterei Paraschiva Alixandrescu, trecută la Domnul sâmbătă, 14 martie 2026.
La slujbă au participat numeroși preoți apropiați ai familiei îndurerate, reuniți sub coordonarea părintelui protopop Costel Mareș, precum și primarul orașului Dărmănești, Constantin Toma, și credincioși care au dorit să aducă un ultim omagiu celei care a fost soție de preot, mamă devotată și dascăl pentru multe generații de elevi.
În cadrul slujbei, Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul a transmis mesajul de compasiune al Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, și a evidențiat viața de jertfă și slujire a prezbiterei Paraschiva Alixandrescu, dedicată familiei, Bisericii și comunității. De asemenea, în cuvântul adresat celor prezenți PS Părinte Teofil Trotușanul a vorbit despre semnificația slujbei de înmormântare și a rugăciunilor pentru cei trecuți la Domnul:
„Noi, creștinii, atunci când participăm la slujba de înmormântare – care este alcătuită, de fapt, după rânduiala Utreniei, adică a slujbei de pregătire pentru Liturghie – înțelegem că atunci când cel decedat este prohodit în biserică, el se pregătește să meargă la marea Liturghie din ceruri.(...)
Rugăciunea pe care o facem pentru cei plecați dintre noi îi ajută pe ei, dar ne ajută și pe noi. Este semnul comuniunii. Este semnul că am învățat ce înseamnă să fim adevărați creștini, că prin înfierea Botezului devenim frați unii cu alții.
De aceea, chiar și înmormântarea, pentru noi creștinii, este o slujbă frumoasă. Dacă vă uitați câți preoți suntem aici împreună – am numărat, sunt 33 de preoți – aceasta este o înmormântare frumoasă: înveșmântați în culori aurii, care simbolizează nădejdea învierii și harul lui Dumnezeu.”
Adresându-se familiei, în cuvântul său de compasiune și încurajare, PS Părinte Teofil a precizat:
„Mai ales familia, copiii și cei apropiați simt durerea despărțirii de cel plecat la Domnul și îi dau glas prin lacrimile care curg. Însă, din punct de vedere creștin, această plecare este și o chemare plină de nădejde, pentru că știm că mergem înaintea lui Dumnezeu, pentru a primi binecuvântarea Lui și pentru a ne împărtăși de harul ultimei Liturghii din Împărăția cerurilor.
Rugăm pe Domnul să o primească pe roaba Sa, preoteasa Paraschiva, înaintea Sa, la ultima Liturghie, și acolo să o împărtășească de harul Învierii. Pentru că pentru aceasta plecăm dincolo: așteptând clipa când, la înviere, ne vom revedea cu toții.”
***
Prezbitera Paraschiva Alixandrescu s-a născut la 14 februarie 1954, în satul Plopu, orașul Dărmănești, județul Bacău, fiind cea mai mică dintre cei șapte copii ai familiei Gheorghe și Maria Soltănel. A urmat cursurile Liceului Pedagogic din Bacău în perioada 1969–1974, iar din anul 1975 a început activitatea didactică la Școala din satul natal, unde a slujit cu dăruire până în anul 1997. Ulterior, și-a continuat activitatea la Liceul Tehnologic din Dărmănești, de unde s-a pensionat în anul 2014.
În iulie 1978 s-a căsătorit cu teologul Toader Alixandrescu, alături de care a întemeiat o familie binecuvântată cu doi copii și șase nepoți. De-a lungul anilor, și-a dedicat viața atât educării multor generații de elevi, cât și sprijinirii vieții parohiale, implicându-se în organizarea evenimentelor prilejuite de hramuri și sfințiri.
În anul 2014 au început încercările trupești, purtate cu multă răbdare și credință. În toți acești ani s-a bucurat de familie și, în mod deosebit, de cei șase nepoți pe care i-a iubit și i-a îndrumat cu aceeași grijă arătată elevilor de-a lungul vieții.
După o perioadă în care starea sănătății sale s-a agravat, prezbitera Paraschiva Alixandrescu a trecut la Domnul în ziua de 14 martie 2026.Partea inferioară a formularului (Mioara Ignat)
