Programul-cadru pentru activitățile dedicate Anului omagial și comemorativ 2024

Anul 2024 în Patriarhia Română a fost declarat „Anul omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor” și „Anul comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți”
Anul 2024 în Patriarhia Română a fost declarat „Anul omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor” și „Anul comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți”

Anul 2024 în Patriarhia Română a fost declarat „Anul omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor” și „Anul comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți”

În ședința de lucru din 9 februarie 2023, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis ca 2024 să fie An omagial al pastoraţiei și îngrijirii bolnavilor și An comemorativ al tuturor sfinților tămăduitori fără de arginți.

Conform programului-cadru redactat de Cancelaria Sfântului Sinod, în primul semestru al anului 2024 va fi tratată tema: „Anul omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor”.

Redăm în continuare referatul integral, aprobat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, așa cum a fost publicat de către Agenția de Știri Basilica a Patriarhiei Române:

Cu dragoste în Hristos, Vă aducem la cunoș­tință că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința sa de lucru din 9 februarie 2023, a examinat referatul Cancelariei Sfântului Sinod privind declararea anului 2024 în Patriarhia Română ca „Anul omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor” și „Anul comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți”.

În referatul prezentat s-a menționat că, la inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Cancelaria Sfântului Sinod a formulat propunerea ca anul 2024 să fie declarat în Patriarhia Română drept „Anul omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor” și „Anul comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți”, care a fost aprobată în șe­dința de lucru a Perma­nenței Consiliului Național Bisericesc din ziua de joi, 24 noiembrie 2022.

Propunerea celor două teme, omagială și comemorativă, pentru anul 2024, este argumentată în special prin creșterea accelerată din ultimii ani a numărului de oameni afectați de bolile clasice și de adicții multiple actuale.

Atât în Sfânta Scriptură, cât și în scrierile Sfinților Părinți se evidențiază legătura între suflet şi trup, între viaţa spirituală şi sănătatea omului, între rugăciune şi vindecare. Îngrijirea bolnavilor şi curăţirea de păcate au fost accentuate încă din Vechiul Testament prin îndemnul de a cerceta pe bolnavi: „Nu te teme a cerceta pe bolnavi, că pentru aceste fapte vei câştiga iubirea” (Ecclesiastul 7, 37) şi sfatul de a recurge la ştiinţa medicilor, care este de la Dumnezeu: „Şi doctorului dă-i loc, că şi pe el l-a făcut Domnul […] că şi el se va ruga Domnului, ca să dea odihnă şi sănătate spre viaţă” (Înţelepciunea lui Iisus Sirah 38, 12, 14). Sfântul Evanghelist Matei mărturiseşte că Domnul Iisus Hristos „a scos duhurile (rele) cu cuvântul şi pe toţi cei bolnavi i-a vindecat, ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin Isaia prorocul, care zice: Acesta neputinţele noastre a luat şi bolile noastre le-a purtat” (Matei 8, 16-17).

Activitatea Bisericii Ortodoxe de alinare a suferinței și ajutorare a oamenilor bolnavi se exprimă atât prin administrarea Sfintelor Taine care vindecă trupurile și salvează sufletele prin lucrarea harului Duhului Sfânt: Taina Spovedaniei, Taina Maslului și Taina Euharistiei, cât și prin organizarea de proiecte și insti­tuții medicale.

Având în vedere că viaţa şi sănătatea omului sunt daruri ale lui Dumnezeu faţă de care Biserica îşi arată mereu grija şi responsabilitatea, dedicarea anului 2024 unei atenții sporite către oamenii bolnavi sau afec­tați de dependențe (adicții, patimi) se va reflecta și în plan social-filantropic şi social-medical în instituțiile medicale înfiin­țate și administrate de Biserică (cabinete medicale, centre de recuperare, spitale), dar și în instituțiile medicale de stat, prin cooperarea dintre preoți și medici sau psihologi, în con­cordanță cu prevederile celui mai recent Protocol privind desfă­șurarea activi­tăților de asistență religioasă creștin-ortodoxă în unitățile sanitare subordonate Ministerului Sănătății încheiat între Patriarhia Română și Ministerul Sănă­tății (25 octombrie 2022), prin care se reglementează activitatea de asistență religioasă în unitățile sanitare și se sta­bilește colaborarea în domeniul asisten­ței medicale integrate cu asis­tența socială și religioasă.

De asemenea, comemorarea în anul 2024 a tuturor Sfin­ților tămăduitori fără de ar­ginți cinstiți în evlavia poporului român este un moment favorabil de sporire a rugăciunii pentru vindecarea bolnavilor și de apreciere a celor care îi îngrijesc pe cei bolnavi la casele lor sau în spitale.

În acest sens, la Cancelaria Sfântului Sinod a fost redactat un program-cadru (liturgic, cultural și mediatic) intitulat „2024 – Anul omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și Anul comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți”.

În urma discuțiilor în plen, la propunerea Comisiei pastorale, monahale și socialeSfântul Sinod a hotărât aprobarea declarării anului 2024, în Patriarhia Română, ca „Anul omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor” și „Anul comemorativ al tuturor Sfin­ților tămăduitori fără de arginți”.

 I. În primul semestru al anului 2024 va fi tratată ­tema: Anul omagial al pas­to­rației și îngrijirii bolna­vilor, care va fi prezentată ­astfel:

  • Forme ale pastorației și îngrijirii bolnavilor în Sfânta Scriptură:

a) Dumnezeu îi iubește pe cei îndelung răbdători în vreme de boală (Ioan 5, 5-9; Marcu 5, 25-34);

b) Dumnezeu îi cercetează și tămăduiește pe cei bolnavi (Isaia 38, 1-6; Iezechiel 34, 16);

c) Îngrijirea celor bolnavi și suferinzi, condiție pentru mântuirea omului (Ecclesiasticul 7, 37; Matei 25, 31-46);

d) Dumnezeu Se descoperă mai ușor oamenilor încer­cați de boală sau suferințe fizice (Ioan 9, 1-7);

e) Darul dumnezeiesc al liber­tății se batjocorește prin atașa­mentul patologic față de adicții și vicii pătimașe (Galateni 5, 1; Ioan 8, 24-34);

f) Asumarea suferinței și cre­dința în Dumnezeu sunt prima condiție spre vindecarea completă, trupească și sufletească, a omului (Iov 2, 10);

g) Ajutorul concret al lui Dumnezeu pentru bolnavi dobândit prin mijlocirile și rugăciunile semenilor (4 Regi 5, 1-14);

h) Prețuirea sănătății și a vieții ca daruri ale lui Dum­nezeu (Macabei 9, 20-21; Ioan 5, 14; 13, 6);

i) Mărturii din Sfânta Scriptură cu privire la suferință, boală trupească și sufletească și tămăduire;

j) Îngrijirea bolnavilor în viața și scrierile Sfinților Părinți, instituțiile social-medicale pentru îngrijirea bolnavilor din trecutul Bisericii.

Lucrarea pastorală a Bisericii și a slujitorilor ei pentru îngrijirea bolnavilor:

a) Catehizarea credincioșilor cu privire la sănătate și la cercetarea și îngrijirea bolnavilor, ca datorie mântuitoare a fiecărui credincios;

b) Taina Sfântului Maslu: lucrarea principală a Bisericii pentru cei bolnavi și suferinzi;

c) Pastorația bolnavilor: încurajare și sprijin în sufe­rință, dar și chemare la înnoirea vieții în Hristos;

d) Pastorația cadrelor medicale: recunoștință și îndemn la unirea artei medicale cu rugăciunea;

e) Responsabilitatea preotului cu privire la cercetarea bolnavilor și la administrarea Sfintelor Taine acestora (Spovedanie, Împăr­tă­șire, Maslu).

  • Lucrarea social-filantropică și medicală a Bisericii Ortodoxe Române:

a) Prevederi statutare și regulamentare bisericești, hotărâri ale Sfântului Sinod și legislația de stat în domeniul asistenței social-filantropice și medicale;

b) Activitatea social-filantropică și medicală a Bisericii noastre prin instituții proprii gestionate de unități de cult sau de alte persoane juridice înființate de Biserică în acest scop;

c) Cooperarea instituțiilor bise­ricești de asistență medicală și socială cu instituții de stat specializate. Cooperarea Stat-Biserică în domeniul asis­tenței medicale și sociale;

d) Misiunea preotului de spital și conlucrarea acestuia cu medicul pentru îngrijirea bolnavilor; dialogul Bisericii cu lumea medicală în problema îngrijirii bolnavilor.

II. În al doilea semestru al anului 2024 va fi tratată tema: „Anul comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți, care va fi prezentată astfel:

  • Hristos, doctorul sufletelor și trupurilor noastre. Mântuitorul îi vindecă pe cei bolnavi cu trupul pentru a arăta dumnezeirea Sa, dar și pentru a vindeca sufletul lor.
  • Sfinții doctori fără de arginți și sensurile cinstirii acestora:

a) Respectul față de știința medicală, cunoscută de aceștia la cel mai înalt nivel al vremii în care au trăit;

b) Admirația față de credința lor manifestată printr-o bogată activitate misionară;

c) Cinstirea marii lor capacități de jertfă, nu numai prin renun­țarea la avantajele materiale ale profesiei lor, ci și prin sfârșitul lor mucenicesc, cel mai adesea.

  • Sfinții tămăduitori în ­istoria Bisericii:

a) Sfinții doctori fără de arginți în perioada persecuției Bisericii sub Imperiul Roman păgân (Sfântul Evanghelist Luca, Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, Sfinții Mucenici Chir și Ioan, Cosma și Damian, Sfânta Ermionia, Sfintele Mucenițe Zenaida și Filonia ș.a.);

b) Sfinții vindecători și taumaturgi cinstiți în mod special pe teritoriul României (Sfântul Ierarh Nicolae, Sfântul Ierarh Spiridon, Sfântul Sfințit Mucenic Ciprian, Epis­copul Antiohiei, Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Sfânta Cuvioasă Parascheva cea Nouăș.a.);

c) Noi sfinți vindecători cu sfinte moaște în România și moda­li­tăți de cinstire a acestora (Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina, Sfântul Ierarh Luca, Arhiepiscopul Crimeei, Sfântul Cuvios Mucenic Efrem cel Nou ș.a.);

d) Responsabilitatea credincio­șilor de a mărturisi vindecările miraculoase de care au avut parte prin mijlocirile Sfinților tămăduitori și făcători de minuni;

e) Vindecarea trupească și sufletească a oamenilor bolnavi ca efect al întâlnirii acestora cu Mântuitorului Iisus Hristos prin Taina Euharistiei.

III. Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române (Radio Trinitas, Trinitas TV, Ziarul Lumina) va realiza programe și emisiuni, filme documentare, materiale publicistice etc. pentru promovarea tematicii „2024 – Anul omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și Anul comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți” în Patriarhia Română. În acest scop, se va solicita colaborarea centrelor eparhiale pentru identificarea celor mai relevante mărturii, texte, manuscrise, însemnări, declarații reprezentative, inițiative practice sau evenimente dedicate celor două teme, omagială și comemorativă, ale anului 2024.

IV. Realizarea de studii, comentarii, monografii și cărți de re­flecție cu conținut biblico-patristic, moral, liturgic, catehetic, pastoral, social-filantropic, cultural-educativ și istoric pentru prezentarea „Anului omagial al pasto­rației și îngrijirii bolnavilor”și a Anului comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți” în Patriarhia Română. Toate aceste lucrări vor respecta cadrele tematice prezentate la paragrafele I și II și vor fi tipărite în publicațiile bisericești centrale și eparhiale, în volume și monografii editate de tipografiile Patriarhiei Române și de cele ale centrelor eparhiale.

V. La nivelul Patriarhiei Române va fi organizat un Simpozion internaționalcu invitați din celelalte Biserici Ortodoxe autocefale, dedicat temei: „2024 – Anul omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor”.

VI. La nivelul eparhiilor și al instituțiilor de învățământ teologic se vor organiza dezbateri, colocvii și seminarii pe tema: „2024 – Anul omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor”.

VII. În cursul anul 2024, în Biserica Ortodoxă Română vor fi organizate activități practice, simpozioane, întâlniri, expoziții, mărturii și evocări privind formele de manifestare ale pastorației și îngrijirii bolnavilor și importanța Sfinților tămăduitori în viața Bisericii și a credincioșilor.

VIII. Ca parte a programului-cadru, la Conferința pastoral-misionară semestrială din primăvara anului 2024 se va trata tema „2024 – Anul omagial al pastora­ției și îngrijirii bolnavilor”, în cadrele prezentate la paragraful I, iar la Conferința pastoral-misionară semestrială din toamna anului 2024 se va trata tema „2024 – Anul comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți” în Patriarhia Română, în cadrele prezentate la paragraful II, cu posibilitatea aprofundării acestora și la confe­rințele preoțești administrative lunare, pe care le va stabili fiecare eparhie, precum și în cadrul cercurilor pastorale.

IX. În luna octombrie din anul 2024, la Palatul Patriarhieise va organiza o ședință solemnă a Sfântului Sinod cu tema „2024 – Anul comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți” în Patriarhia Română.

† Daniel
Arhiepiscopul Bucureștilor,
Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei,
Locțiitorul Tronului Cezareei Capadociei și
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Secretarul Sfântului Sinod
† Varlaam Ploieșteanul
Episcop vicar patriarhal