”Poteci de lumină”, trepte duhovnicești în Postul Mare la Protopopiatul Moinești

02 Aprilie 2014

Părintele Gheorghe Colţea, protopop de Bran-Zărneşti în Arhiepiscopia Sibiului (Mitropolia Ardealului) şi slujitor la biserica "Sf. Nicolae” din Moeciu de Jos, a deschis seria cuvântărilor din Postul Mare in Protopopiatul Moinești

Cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, la Moineşti au debutat serile duhovniceşti "Trepte spre Înviere", organizate de Protoieria Moineşti şi aflate acum la cea de a patra ediţie. Prima conferinţă, nu întâmplător aşezată sub titlul ”Poteci de lumină”, a fost susţinută Duminică, 30 martie 2014, de către părintele Gheorghe Colţea, protopop de Bran-Zărneşti în Arhiepiscopia Sibiului (Mitropolia Ardealului) şi slujitor la biserica "Sf. Nicolae” din Moeciu de Jos. Părintele este şi autorul cărţii "Poteci de lumină. Douăzeci şi una de trepte spre Rai" apărută anul trecut la Editura Andreiana a Arhiepiscopiei Sibiului, o carte în care răspunde credincioşilor la întrebări esenţiale legate de Sfintele Scripturi, Sfânta Tradiţie, Scrierile Sfinţilor Părinţi, mijlocirea sfinţilor, tâlcuiri la Evanghelii şi multe alte aspecte din viaţa duhovnicească a preotului şi a credinciosului, o carte scrisă nu pentru „a oferi cunoştinţe, în ideea de a-i face pe oameni mai deştepţi, ci mai mult pentru a-i chema pe oameni la izvoarele limpezi ale unei vieţi curate, antrenante şi odihnitoare“, după cum mărturiseşte însuşi autorul. Răspunzând mai întâi provocării, prin care părintele protopop Costel Mareş l-a invitat pe duhovnicul venit din Ardeal să facă un "portret în cuvinte" dar şi "să ne spună câteva impresii despre momentul şi călătoria aceasta - pentru prima dată la Moineşti şi în această zonă a Moldovei", părintele Gheorghe Colţea a subliniat admirabil - aşa cum o face şi în cartea sa, actualitatea cuvântului: "Începutul Înţelepciunii este frica de Dumnezeu!"

  "Copiii sunt nerăbdători să ajungă maturi, celor maturi le pare rău după copilărie, muncitorii doresc să iasă la pensie, pensionarii doresc să muncească în continuare, tinerii se căsătoresc din «dragoste» iar apoi divorţează, familiile tinere nu vor copii, iar, apoi, umblă din doctor în doctor şi din preot în preot în dorinţa de a avea, ne plac casele mari dar ne costă mult întreţinerea, amânăm căsătoria pentru a avea profesii..., dar constatăm că nu avem locuri de muncă, visăm frumos dar trăim greu. Pentru unii timpul trece greu, iar pentru alţii zboară ca o părere, unii au bani dar nu au ce face cu ei, iar alţii  nu au nici o bucată de pâine, visăm să câştigăm la loterie mai mult decât din muncă cinstită" [...] "Satan se îmbracă în porfiră şi în vison, iar Dumnezeu străbate desculţ cărările creaţiei Sale".  [...] "Avem cămările pline, la masă servim trei feluri de mâncare şi, totuşi, simţim în noi o foame cronică. Am pierdut ceva, ne lipseşte ceva! Am crezut că dacă facem şcoală vom fi fericiţi şi constatăm că tânjim după viaţa simplă, patriarhală, pe care o trăiam în casa smerită a părinţilor noştri. Baia adusă în casă ne-a dat confort dar nu ne-a redat bucuria de a trăi; robinetul şi pet-ul ne-au furat bucuria de a asculta suspinul unui izvor şi ne-am lipsit de lumina întunecată a fântânilor adânci în care vedeam, ca în oglindă, chipul cel luat de Dumnezeu, din lut. Preotul este omul care, în momentul hirotoniei, a primit de la Hristos viaţa veşnică. Preotul este cel în care bucuria lui Hristos este deplină. Preotul nu este faţă bisericească, ci el este omul lui Dumnezeu şi poartă haina veşniciei pe el",  a mai spus părintele. 

 "Noi facem parte din lumea sfinţilor, pentru că nouă ne-a dat viaţă veşnică Hristos Domnul de îndată ce am devenit ucenicii Săi. Starea despre care vorbim nu este o arvună - noi deja o avem; nu mai aparţinem lumii acesteia, pentru că am fost luaţi din lume. Şi nici nu aparţinem unei lumi spirituale ipotetice, ci aparţinem chiar Dumnezeirii. Suntem cea mai valoroasă proprietate a lui Dumnezeu!"

  Partea a doua a întâlnirii a fost dedicată întrebărilor din partea publicului, după ce, în pauză, corala ”Theotokos” a preoţilor din Protopopiatul Moineşti a susţinut un concert de cântări specifice Postului Mare.