Spre deosebire de celelalte posturi care au o durată fixă, Postul închinat Sfinților Apostoli Petru și Pavel are o durată variabilă de la an la an, în funcție de data Sfintelor Paști. Postul Sfinților Apostoli debutează în lunea ce urmează Dumnicii Tuturor Sfinților. Însă, conform hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nr. 5721/10 iunie2015, începând cu anul 2017, postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, în situația anilor în care, în baza calculelor Pascaliei, ar avea o perioadă de 3 zile sau mai puțin, trebuie să fie stabilit la o perioadă de minimum 7 zile. În consecință, acest post poate avea între 28 și 7 zile.

Despre semnificația postului în general ne-a vorbit Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ioachim: „Postul este o experienţă de viaţă întâlnită în diverse forme la toate religiile lumii. Iniţial, acesta era legat de diferite ritualuri, în special de cele funerare, având un caracter curăţitor. Ulterior, a căpătat un caracter religios, fiind practicat ca mijloc de penitenţă şi purificare, sau în vederea obţinerii unei stări metafizice sau supranaturale. Conotaţia cea mai înaltă a acestei experienţe ascetice s-a regăsit în Creştinism, postul cel adevărat fiind considerat un act de cult sau act liturgic. În practica creştină s-a accentuat în special sensul spiritual al postului, ca efort duhovnicesc susţinut, de dominare a pornirilor pătimaşe ale trupului, care ar putea să subjuge fiinţa umană în integralitatea ei şi convertirea lor sub domnia spiritului luminat de harul divin.”

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este un post ușor. În fiecare sâmbătă și duminică este dezlegare la pește, vin și ulei. Învățătura pentru posturi din Ceaslovul mare arată că luni, miercuri și vineri se mănâncă legume fără ulei, marți și joi aceleași cu untdelemn și vin. Însă, „Postul nu poate fi privit unilateral, doar ca renunţare temporară la satisfacerea unei nevoi alimentare, ci este înainte de toate un exerciţiu ascetic de înnoire a vieţii şi redare a sănătăţii spirituale printr-un echilibru lăuntric în care spiritul luminat de Dumnezeu orientează soteriologic fiinţa umană în integralitatea ei. Despre un post desăvârşit se poate vorbi doar atunci când abţinerea alimentară este conjugată cu ascensiunea duhovnicească a voinţei şi raţiunii într-o încercare de înfrânare şi curăţire. Postul nu poate fi înţeles doar ca efort spiritual de învingere a răului din noi, ci şi ca dorinţa sublimă de înălţare a fiinţei până la asemănarea cu Dumnezeu, până la gradul în care hrana fizică nu mai reprezintă o necesitate, ea schimbându-şi radical substanţa şi devenind hrana spirituală a prezenţei iubitoare a lui Dumnezeu. Este motivul pentru care spunem că Euharistia reprezintă corolarul postului, motivaţia fundamentală a nevoinţelor ascetice.”, aflăm de la IPS Părinte Ioachim.

În Postul Sfinților Apostoli, se face dezlegare la pește și luni, marți și joi, dacă în acele zile se sărbătorește un sfânt cu doxologie mare, notat cu cruce neagră în calendar, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri se face dezleagare la untdelemn și vin. În cazul în care hramul bisericii cade în această perioadă se face dezlegare la pește. Dacă însuși praznicul Sfinților Apostoli Petru și Pavel cade miercuri sau joi, se face dezlegare doar la pește, vin și ulei. „Nu putem concepe o motivaţie pur medicală a postului decât în sensul unei vindecări ce se realizează prin intermediul Tainei şi al mijloacelor eclesiale, ca „medicamente” ce pot conduce la sănătatea naturală a omului înduhovnicit. Însă postul circumscris valorilor şi preceptelor medicinei moderne nu are valoare mântuitoare, deoarece îi lipsesc tocmai „ingredientele” care din interior, într-un efort deliberat transfigurator, orientează pe om către sursele existenţei sale autentice: căinţa, jertfa, evlavia.”, adaugă ierarhul Romanului și Bacăului. Acesta fiind și motivul pentru care, pe întreaga durată a acestui post, ca și în cazul celorlalte posturi din cursul anului bisericesc, nu se fac nunți. (Mioara Ignat)