„Nicio parohie fără filantropie” în Arhiepiscopia Romanului și Bacăului

Sectorul Social - Filantropic și Misionar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioachim, lansează proiectul social eparhial „Nicio parohie fără filantropie”. Acesta își propune în anul 2023, cu sprijinul celor 5 protopopiate, să radiografieze situația reală a lucrării social - filantropice din eparhie, să genereze o hartă interactivă a activităților sociale din cele 438 de parohii, să sprijine dezvoltarea unor activități sau servicii sociale  în TOATE parohiile de pe cuprinsul eparhiei Romanului și Bacăului și să acrediteze ca furnizori sociali cât mai multe parohii din eparhie.

Argumentele teologice ale validării proiectului

 

„Implicarea Bisericii în asistența socială este deodată o vocație spirituală și o necesitate practică. Opera socială a Bisericii izvorăște din Evanghelia iubirii lui Hristos pentru toți oamenii și din Sfânta Liturghie a Bisericii, în care este celebrată iubirea milostivă și jertfelnică a lui Hristos pentru mântuirea oamenilor. Așa se explică mulțimea instituțiilor de binefacere sau asistență socială înființate sau patronate de Biserică de-a lungul secolelor, adesea cu sprijinul împăraților, regilor și domnitorilor creștini, dar și cu sprijinul multor creștini milostivi și darnici” (†DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, „Liturghie euharistică și filantropie socială”, în: Asistența social-filantropică și medicală organizată de Biserică Ortodoxă Română în trecut și astăzi, Editura Basilica, București, 2012, pp. 18-19).

Filantropia omului este întemeiată teologic în Filantropia lui Dumnezeu. Deși Dumnezeu este complet necunoscut în natura Sa, El devine cunoscut prin revelația Sa către omenire și în istorie ca cel mai Mare Filantrop și Atotmilostiv. Filantropia lui Dumnezeu este evidentă, printre alte semne, în natura omului, în destinul său și în locul său în creație. Înțelegerea creștină a filantropiei se exprimă foarte clar ca diaconie, ca slujire adusă semenului; de la început această slujbă a format un element central al vieţii bisericii. (Miltiadis VANTSOS,  Marina KIROUDI,  An Orthodox View of Philanthropy and Church Diaconia, Christian Bioethics, Athens, 2007, 13:3, p. 252).

Filantropia este un termen care a apărut în secolul XVIII și provine din greacă φίλος, phílos - prieten și άνθρωπος, ánthropos - om (în traducere „prietenie sau dragoste față de oameni”), deși această manifestare a iubirii față de oameni a apărut încă din timpul Mântuitorului: ,,....Dați-le voi să mânânce!” (Matei 14,16) și întreaga operă de vindecare a bolnavilor și grija față de toate categoriile sociale vulnerabile (săraci, văduve, orfani, minoritățile religioase și sociale, etc.). Filantropia este dovada manifestării iubirii faţă de Dumnezeu şi faţă de fratele, aproapele sau semenul nostru.

Filantropia este dovada manifestării iubirii faţă de Dumnezeu şi faţă de fratele, aproapele sau semenul nostru. Filantropia este Taina fratelui sau a a opta taină a Bisericii: „ Sfânta Liturghie este taina tainelor și vă invit părintește să o trăiți în toată dimensiunea ei sacră, liturgică și mistagogică și dacă reușiți să pătrundeți sensul profund al Liturghiei Euharistice atunci veți prelungi liturghia dincolo de Liturghie și veți merge la casele voastre și veți săvârși taina fratelui, care este taina a opta și cea mai importantă liturghie pe care o putem săvârși” ( †IOACHIM, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, Anuarul activităților desfășurate în Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, iulie-decembrie, Ed. Filocalia, Roman, 2019).

Vechiul Testament ne oferă modelul unei legi morale superioare celor întâlnite la popoarele contemporane evreilor de atunci. Dumnezeu este milostiv şi de aceea le cere fiilor săi să fie milostivi: „de va striga către Mine îl voi auzi, pentru că sunt milostiv” (Ieşire 22, 27); „a Ta, Doamne, este mila” (Psalm 61, 11).

În Noul Testament Mântuitorul Hristos prin însăși jertfa răscumpărătoare de pe Cruce își arată iubirea Sa față de oameni. Prin vindecările minunate și prin grija față de sufletele și trupurile Apostolilor și a ucenicilor acestora, Hristos devine modelul suprem de filantropie.: „...propovăduind Evanghelia Împărăției și tămăduind toată boala și toată neputința din popor. Şi s-a dus vestea despre El în toată Siria, şi aduceau la El pe toţi cei ce se aflau în suferinţe, fiind cuprinşi de multe feluri de boli şi de chinuri, pe demonizaţi, pe lunatici, pe slăbănogi, şi El îi vindeca” (Matei 4, 23-24). Ucenicii au urmat Mântuitorului și după Înălțarea Sa la Tatăl:  ,,Iar în Iope era o uceniță, cu numele Tavita, care tâlcuindu-se, se zice Căprioară. Aceasta era plină de fapte bune și de milosteniile pe care le făcea” (Fapte  9,36).

Lucrarea filantropică a Bisericii este continuarea lucrării filantropice, vindecătoare, sfinţitoare şi mântuitoare a Mântuitorului Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care din iubire pentru oameni şi pentru mântuirea lor S-a făcut Om, ca omul să poată participa la viaţa şi iubirea veşnică a Preasfintei Treimi.

Coroana aşezămintelor şi faptelor de caritate o formează opera filantropică uimitoare a Sfântului Vasile cel  Mare, model de dragoste creştină şi de organizare. El a ridicat o instituţie de binefacere completă și complexă, care a rămas unică în felul ei, chiar în istoria creştinismului. Acest sistem, care va purta numele de Vasiliada, cuprindea case de îngrijire a săracilor, un cămin pentru străini, un spital pentru leproşi un xenodohion (casă de primire pentru călători), etc. Vasiliada era o adevărată minune a iubirii evanghelice.

În aşezămintele Sfântului Vasile cel Mare fiecare boală, fiecare fel de suferinţă îşi avea compartimentul respectiv, locuinţa potrivită, îngrijire desebită; şi de aceea la aceste aşezăminte, veneau cu afluenţă toţi cei care aveau nevoie de ajutor, pentru care asistenţa privată a creştinilor şi caritatea locală a bisericilor au fost însufleţite.

Filantropia socială a Bisericii este, în primul rând, o filantropie pastorală, adică ea are în vedere îndrumarea omului pe calea mântuirii de către preoții slujitori. Iubirea Bisericii faţă de om trebuie să fie în primul rând grija pentru hrănirea lui cu hrana spirituală a Sfintei Evanghelii, vindecarea lui cu harul Sfintelor Taine şi creşterea omului prin cultivarea virtuţilor şi săvârşirea faptelor bune. Iar împreună cu această filantropie pastorală sau spirituală se dezvoltă şi filantropia materială a hranei şi îmbrăcămintei trupeşti, a vindecării medicale, a îngrijirii de cele necesare vieţii biologice.

 

Argumente statutare și legislative

Prin Statutul Bisericii Ortodoxe Române unitățile de cult, în special parohiile, pot furniza servicii sociale licențiate, în acord cu legislația Statului în vigoare.Sistemul de asistență socială a BOR este integrat și funcționează în cadrul structurilor sale administrativ - organizatorice sau în organizații social – filantropice patronate de ea” (Art. 137, alin1.).

„Biserica Ortodoxă Română, prin unitățile sale componente locale și centrale (parohia, mănăstirea, protopopiatul, vicariatul, eparhia, mitropolia și patriarhia), precum și prin organizațiile neguvernamentale care funcționează cu  aprobarea autorităților bisericești competente, asigură servicii sociale, acreditate, conform legislației în vigoare”. (Art. 137, alin.2).

          Cadrul legal care prevede implicarea unităților de cult sau dobândirea calității de furnizor acreditat unităților de cult este Legea 292/2011 (Legea Asistenței Sociale), prin care se precizează faptul că dintre  toate instituțiile sociale din România se pot regăsi și parohiile: Autorităţile administraţiei publice centrale asigură elaborarea cadrului legislativ în domeniul asistenţei sociale, pentru susţinerea categoriilor defavorizate, combaterea sărăciei şi a riscului de excluziune socială, dezvoltarea politicilor de susţinere a familiei pe parcursul întregului ciclu de viaţă a membrilor acesteia, precum şi transferul către autorităţile administraţiei publice locale şi societatea civilă, inclusiv către instituţiile de cult recunoscute de lege, a atribuţiilor şi mijloacelor financiare necesare acţiunilor de asistenţă socială, prevăzute prin legile speciale”(Art.3, alin.4).

 

Argumente statistice

Diagrama așezămintelor social-filantropice din Patriarhia Română, în anul 2021 (Raportul de activitate al Patriahiei Române -  https://www.stiripesurse.ro/video-raportul-complet-al-activitatilor-bisericii-ortodoxe-romane-in-2021_2241570.html/), arată astfel57 birouri de asistență socială, 118 cantine sociale și masă la domiciliu, 103 centre de zi pentru copii, 21 centre de zi pentru vârstnici, 4 centre de zi pentru persoane cu dizabilități, 58 centre rezidențiale copii, 54 centre rezidențiale vârstnici, 2 centre rezidențiale pentru persoane cu dizabilități, 30 servicii de îngrijire la domiciliu, 36 instituții ce oferă servicii medicale și de recuperare, 7 servicii de îngrijiri socio-medicale la domiciliu, 41 servicii educaționale (tip afterschool, remedial, prevenție abandon școlar), 98 centre de informare, de consiliere, de sprijin și comunitare, 33 locuințe protejate, 13 centre de urgență (persoane fără adăpost, victime ale violenței, victime ale traficului de persoane), 17 campusuri de tabără și 27 cu alt specific.

În cadrul așezămintelor au primit asistență 144.226 beneficiari, după cum urmează: a) 59.948 copii din aşezămintele sociale ale Bisericii, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere, sau cu părinţi aflaţi la muncă în alte ţări; b) 4.340 persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependențe; c) 46.915 persoane vârstnice din aşezămintele de protecție socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate; d) 32.243 şomeri, adulți în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenței familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităților naturale; e) 780 persoane fără adăpost.

În cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, se află în derulare un număr de 1.114 proiecte și programe sociale, din care: 62 cu finanţare externă, 34 cu finanţare publică, 894 finanțate din fonduri proprii şi 124 cu finanţare mixtă.

În cadrul activității filantropice la nivelul Patriarhiei Române, au fost acordat ajutoare financiare directe în valoare de 35.371.782 lei şi ajutoare materiale în valoare estimată de 59.754.819 lei la un număr de 144.226 de beneficiari.

Pentru susţinerea întregii activităţi de asistență socială și filantropică şi pentru sprijinirea sinistraților, în anul 2021, la nivelul Patriarhiei Române, s-au cheltuit  217.751.299 lei (echivalent a 44.079.210 euro la cursul BNR din data de 26.01.2022).

În Arhiepiscopia Romanului și Bacăului la momentul de față, după inventarierea nevoilor sociale ale celor 350 de comunități parohiale din  cele cinci protopopiate, care au completat formularul google forms, activitate derulată în perioada 1 noimebrie- 30 decembrie 2022, au fost evaluate 80% din parohii din totalul de 438.

Viziunea

„Nicio parohie fără filantropie” în care toți oamenii aflați în nevoie vor găsi întotdeauna sprijin în unitățile de cult ale eparhiei.

Misiunea:

Arhipiscopia Romanului și Bacăului, prin toate parohiile, va oferi suport spiritual, material, social, psihologic, medical, educațional uneia sau mai multor categorii sociale vulnerabile.

Scopul

Scopul este de a radiografia, evalua şi înfiinţa activităţi şi servicii sociale în parohiile Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.

Obiectiv general

          Obiectivul general este de a evalua situația reală a activităților sociale din parohiile eparhiei Romanului și Bacăului și de a dezvolta în fiecare parohie minim un tip de serviciu social care să răspundă nevoilor concrete  ale comunității parohiale.

Obiective specifice:

1. radiografierea situației reale a activităților social-filantropice din toate unitățile de cult din Arhiepiscopia Romanului și Bacăului;

2. inventarierea resursele pe care le deține în momentul de față unitatea de cult, cât și nevoile cu care se confruntă parohiile;

3. implementarea a cel puțin un serviciu socio-educațional sau socio-medical în domeniul social;

4. Creșterea numărului de parohii / unități de cult din eparhie care primescă calitatea de furnizor de servicii sociale din partea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

Resurse necesare
 

  1.  Logistice

Fiecare parohie va avea nevoie de un spațiu dedicat serviciului sau activității socio-educaționale/ socio-medicale, care ar putea fi: casa praznicală, așezăminte social-filantropice,  casa parohială (în cazul în care nu este folosită ca reședință a familiei parohului), alte spații ale parohiei sau cele care aparțin unor instituții partenere, precum școala, căminul cultural, dispensar medical, etc. În situații excepționale se poate folosi și pridvorul bisericii pentru activități socio-educaționale care conțin și elemente catehetice sau pedagogice. Fiecare clădire are un scop bine precizat și va conține dotarea minimă pentru a desfășura acel tip de activitate.

Conform legii 239/2007 (privind reglementarea regimului juridic a unor bunuri imobile aflate în folosința unitățlor de cult: Imobilele aflate în proprietatea statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, care au fost atribuite în folosinţă gratuită cultelor religioase după data de 1 ianuarie 1990, pot fi transmise fără plată în proprietatea unităţilor de cult deţinătoare, în condiţiile prezentei legi (Art. 1, alin.1), parohia poate deveni proprietara unor clădiri din comunitate care pot fi transferate cu titlu gratuit de la autoritățile publice pentru a desfășura activități socio-educaționale și/sau socio-medicale.

 

  1. Financiare

Activitatea socio-educaționale/ socio-medicală, implică, de multe ori, costuri, însă acestea trebuie optimizate în funcție de grupul țintă și de nevoile concrete ale beneficiarilor.

Resurse financiare, în afară de cele interne, pot fi accesate prin scrierea unor proiecte (după modelul pe care Sectorul social-filantropic îl poate pune la dispoziție), care se pot depune la diferite instituții fianțatoare la nivel local sau național. Pentru a crește șansa de finanțare se poate recurge la acreditarea parohiei ca furnizor de servicii sociale  conform HG 118/2014 , privind legea calității serviciilor sociale și ulterior licențierea acelui tip de serviciu social. Parohiile pot beneficia de finanțarea serviciilor sociale conform legii 292/2011 (Legea Asistenței Sociale) ca și alte instituții publice și private prin intermediul diferitelor granturi, proiecte, subvenții (Legea 34/1998) pentru orice tip de serviciu social regăsit din Nomenclatorul serviciilor sociale din România (HG 867/2015).

  1. Umane

Pentru a desfășura activități socio-educaționale și socio-medicale, parohul parohiei împreună cu alți colaboratori, specialiști sau voluntari, poate implementa un serviciu social în condițiile legii și respectând standardele de calitate.

Pentru servicii nelicențiate o parohie poate utiliza resursele umane proprii și voluntari, dar pentru servicii licențiate va fi nevoie de personal specializat conform organigramei din domeniul respectiv (a se consulta HG 867/2015). Pentru plata acestor salarii legea subvențiilor poate acoperi aceste costuri, sau un protocol cu consiliul local/jutețean.

 

 

Calendarul proiectului

1 noiembrie-30 decembrie 2022, inventarierea resurselor existente, a nevoilor sociale din comunitate prin aplicarea formularului google forms, cu sprijinul Birourilor de asistență socială din cadrul celor 5 protopopiate.

1 ianuarie-28 februarie 2023,  realizarea statisticii a hărții interactive prin google maps.

1 martie-31 mai 2023, deplasări pe teren a consilierului social sau a asistenților sociali din protopopiatele eparhiei pentru a identifica noi resurse și perspective în vederea derulării unei activități filantropice în cadrul parohiilor din Eparhia Romanului și Bacăului

1 iunie-31 decembrie 2023, etapa finală a proiectului în care toate parohiile eparhiei vor avea cel puțin o activitate filantropică organizată în mod constant în comunitate prin înființarea de centre sociale, socio-educaționale/socio-medicale pentru diferite grupuri vulnerabile: vârstnici, copii, persoane cu dizabilități, persoane fără adăpost, șomeri, persoane fără venituri, bolnavi și altele.

Sectorul social-filantropic și misionar derulează cu iniţiativa şi binecuvântarea IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, cu  sprijinul direct al părinților protopopi din cele 5 protopopiate, al asistenților sociali, coordonatori ai Birourilor de asistență socială din protopopiate și cu suportul logistic ai unor ingineri IT care au realizat harta interactivă și care vor administra informatic dinamica tehnologică și informațională a acestui proiect.

Pentru orice detaliu din partea preoților parohi se poate scrie la adresa de mail: sectorsocialarb@yahoo.com, sau la telefonul: 0756116655, iar harta poate fi consultată pe site-ul oficial al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului: https://eprb.ro/harta-activitatilor-sociale-desfasurate-parohiile-arhiepiscopiei-romanului-si-bacaului  (eprb.ro).

(Proiect intocmit de Pr. Ilarion Mâță)