Liturghie arhierească la Mănăstirea „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, Vermești.

Vineri, 6 martie, Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, a oficiat Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte Sfințite la Mănăstirea „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, Vermești.

În ziua de pomenire a Sfântului Mucenic Eufrosin și a celor 42 de mucenici din Amoreea, vineri, 6 martie, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioachim, Preasfințitul Părinte Episcop-vicar Teofil Trotușanul a săvârșit Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte Sfințite la Mănăstirea „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din localitatea Vermești, Protopopiatul Moinești.

Din soborul slujitorilor au făcut parte preacuviosul părinte arhimandrit Nicolae Dănilă, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, preacuviosul părinte protosinghel Teofil Poienariu, duhovnicul obștii monahale coordonate de monahia Maria Catalin, alături de preoți de la parohiile din zona Comăneștiului, care au însoțit în rugăciune pe Preasfințitul Părinte Teofil, în prezența preacuvioaselor maici și a pelerinilor prezenți în sfântul lăcaș monahal.

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfinția Sa a rostit rugăciuni de dezlegare specifice acestei perioade liturgice și a oficiat o slujbă de pomenire pentru Miron Cristea (1868-1939), primul patriarh al României, de la cărui trecere în veșnicia lui Dumnezeu s-au împlinit anul acesta 87 de ani.

În cuvântul adresat celor prezenți, Preasfinția Sa a precizat făcut cunoscut faptul că în perioada Postului Mare a primit binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim pentru a săvârși Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte Sfințite în mijlocul obștilor monahale de pe cuprinsul Eparhiei Romanului și Bacăului pentru a încuraja și întări în lucrare nevoința monahilor și monahiilor și pentru a fi în comuniune de rugăciune într-o perioadă specială din timpul anului bisericesc: 

„Mulțumim Bunului Dumnezeu pentru că a primit de la noi rugăciunile pe care le-am învățat aici, în această Sfântă Mănăstire, unde ne aflăm cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, care a rânduit ca în perioada postului să săvârșim mai multe slujiri la mănăstirile și schiturile din cuprinsul Arhiepiscopiei noastre”.

Totodată, Preasfinția Sa a explicat credincioșilor prezenți la rugăciune înțelesurile teologice și liturgice ale Sfintei Liturghii a Darurilor mai înainte Sfințite, dar și modul în care aceasta era oficiată în perioada primară a creștinismului:

„Liturghia pe care am săvârșit-o, a Darurilor înainte Sfințite, este o liturghie specială pe care o săvârșim doar în perioada Postului Mare. În cursul săptămânii Postului Mare, în zilele de miercuri și vineri, se săvârșește această liturghie veche, pe care creștinii din veacurile primare o săvârșeau seara. Poate ați observat că s-a cântat, în cadrul acestei slujbe imnul Lumină-lină, care face parte din slujba Vecerniei. De altfel, prima parte a slujbei a fost din rânduiala Vecerniei. Și mai apoi s-au făcut rugăciunile de pregătire pentru Sfânta Împărtășire. Se numește Liturghia Darurilor mai înainte Sfințite, pentru că Sfânta Împărtășanie, Sfântul Agneț care se sfințește, este pregătit la liturghia din duminica anterioară. Așa este rânduiala veche, ca Sfânta Împărtășanie să fie pregătită, iar creștinii în veacurile primare țineau post până la apusul soarelui, iar când se cânta Lumină-lină, veneau la biserică și primeau Sfânta Împărtășanie”.

La final, preacuvioasa monahie Maria Catalin, egumena mănăstirii, a mulțumit preasfinției sale pentru slujire și pentru cuvântul de învățătură, precum și preacuviosului părinte arhimandrit Nicolae Dănilă.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de corul maicilor de la Mănăstirea „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, Vermești, și de la Mănăstirea Bogdana. 

                                                                                   ***

La poalele munților Berzunți, în apropierea unei mine de cărbune deschise în anul 1836, care a susținut ani de zile sistemul energetic din România, printre sonde de petrol și brazi falnici, satul Vermești adăpostește o frumoasă și tânără mănăstire. Mănăstirea „Sfinților Împărați Constantin și Elena” este împlinirea unei dorințe domnului Constantin Cojocaru care de când se știe a vrut să facă o mănăstire în satul său. Contextul adus de anul 1990 a făcut posibilă împlinirea acestui vis. După multe încercări, temelia așezării a fost pusă în ziua de 18 septembrie a anului 2000. 

Ansamblul monahal de la Vermești a fost ridicat pe fostul amplasament al bisericii de aici, pe dealul Busuiocului, și cuprinde un corp de chilii, unde se află și paraclisul de iarnă, o gospodărie anexă și biserica de zid ridicată în stil ștefanian, cu influențe tradiționale moldovenești. Poziționată între brazi falnici, mănăstirea îmbină frumusețea naturală a zonei cu armonia arhitecturii bisericești.

Inițial, Vermeşti a funcționat ca schit de maici, numit Schitul „Sf. Ioan Botezătorul” de la 1 octombrie 2000. La 1 februarie 2001, Monahia Semfora Lupu a fost numită stareță, iar schitul s-a transformat în mănăstire de călugări, devenind Mănăstirea „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” la 1 octombrie 2001.

Ziua de 24 iunie a anului 2002 a adus cu sine veșmântul sfințirii noii mănăstiri, care a primit hramul Sfinților Împărați cei întocmai cu Apostolii, Constantin și maica sa, Elena.

La 30 septembrie 2002, Consiliul Eparhial al Episcopiei Romanului a decis ca Mănăstirea „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” să devină mănăstire de maici, începând cu 1 octombrie 2002, numindu-o pe Murariu Parascheva stareță. Ulterior, Pascaru Mariana a devenit stareță la 1 aprilie 2004, iar Monaha Fenici Maria – Magdalena a preluat funcția de stareță la 1 noiembrie 2004.

(Pr. Valentin Băltoi)