Ziua de 4 ianuarie 2015, când Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim era întronizat de către Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, în prezenţa a 20 ierarhi, membri ai Sfântului Sinod, a sute de preoți și diaconi și a numeroși credincioși, în Catedrala „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, ca cel dintâi arhiepiscop ales al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, va rămâne un reper pentru istoria recentă a acestei de Dumnezeu păzite eparhii.
De la acel memorabil eveniment, de-a lungul a zece ani, străvechea Eparhie a Romanului, atestată din vremea voievodului Alexandru cel Bun (1400-1532), s-a arătat demnă de rangul de arhiepiscopie la care a fost ridicată în data de 13 septembrie 2009, prin împlinirile misionare realizate în diverse ramuri de activitate.
Moment de retrospectivă, ca orice început de an, ziua de 4 ianuarie a devenit pentru Arhiepiscopia Romanului și Bacăului un bun prilej de a rememora, generic, o parte dintre activitățile desfășurate pe parcursul anilor în care Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim și-a împlinit vocația apostolică în calitate de arhipăstor.
În cei 10 ani de arhiepiscopat, cel de-al 77-lea chiriarh din dipticele ierarhilor de la Roman a lucrat continuu, implicându-se în multitudinea de activităţi pe care Centrul eparhial şi instituţiile aflate în subordine le-au propus şi pe care ierarhul le-a abordat mereu cu responsabilitate şi devotament, răspunzând totodată cu elocință și înțelepciune provocărilor timpului, fiind același pentru toți și diferit pentru fiecare, și, mai presus de toate, rămânând „smerit călugăr și urmaș al apostolilor”: ahirotonit preoţi şi diaconi; a sfințit sau resfințit numeroase lăcașuri de cult asigurând continuitatea vieții duhovnicești pentru fiii și fiicele eparhiei care își împlinesc vocația creștină în cele aproape 700 de biserici, capele, paraclise parohiale, mănăstiri şi schituri, precum şi în lăcaşurile de cult din cadrul unităţilor militare, a penitenciarelor, spitalelor, unităţilor de învăţământ, azilelor și orfelinatelor; a înfiinţat numeroase centre de zi pentru copii şi tineri; a binecuvântat derularea de proiecte pentru ajutorarea persoanelor cu nevoi speciale și a familiilor sinistrate; a dispus tipărirea de publicaţii religioase de interes pentru preoţi şi credincioşi şi organizarea de manifestări cultural-spirituale menite să marcheze momente însemnate din istoria acestor locuri.
Conștient că ierarhul trebuie să fie, mai înainte de orice, un om al rugăciunii care să mijlocească în cererile sale înaintea Tronului Preasfintei Treimi mântuirea fiilor și a fiicelor duhovnicești din comunitățile parohiale și mănăstirești din Eparhia Romanului și Bacăului, Înaltpreasfinția Sa a rămas fidel chemării sale monahale, așezând slujirea liturgică mai presus de orice altă misiune. În cei 10 ani de arhipăstorire, Înaltpreasfințitul Ioachim a oficiat 1152 de Sfinte Liturghii și 927 de ierurgii, a sfințit 79 de biserici și a resfințit alte 76 de lăcașuri sfinte, a hirotonit 217 preoți și diaconi și a hirotesit 412 preoți în demnitatea de sachelar, iconom sau iconom stavrofor. Toată această activitate pastoral-liturgică este rezultatul și expresia vocației sale monahale dobândite în renumitele mănăstiri moldave Bistrița și Sihăstria, unde și-a împlinit chemarea la picioarele sfinților nemțeni Paisie Olaru și Cleopa Ilie, a căror viața și trăire le-a creionat pentru eternitate în pagini de mare sensibilitate și valoare documentară.
Monah de vocație, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a acordat o importanță majoră organizării și coordonării vieții monahale din cele 25 de mănăstiri și 15 schituri aflate pe raza administrativ-canonică a eparhiei. Convins de faptul că monahul trebuie să rămână un model de jertfelnicie și o lumină călăuzitoare pentru creștinul de astăzi, chiar și într-o eră supusă tehnicizării, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a îndemnat duhovnicii și monahiile din mănăstiri la aprofundarea cunoștințelor prin instruirea în diferite ramuri ale cercetării teologice și deschiderea către viața cetății. Astfel, prin experiența dobândită în deceniul petrecut în centrul lumii europene civilizate, în obștea Mănăstirii Rosiers (Paris), mănăstirile din eparhie au devenit locuri în care rugăciunea se împletește cu lucrarea mâinilor, împlinind la un alt nivel sintagma ora et labora. Personalul monahal dispune de ateliere de croitorie, ateliere de meșteșugărit, brutării, cabinete medicale, toate acestea asigurând traiul zilnic al obștilor, dar și împlinirea poruncii evanghelice a filantropiei, prin venirea în sprijinul numeroaselor persoane aflate în dificultate. Întâlnirile în sinaxă liturgică, vizitele pastorale, slujbele prilejuite de hramurile comunităților monahale sunt tot atâtea momente de comuniune în cuvânt și rugă, în care ierarhul acordă paternitate spirituală obștilor monahale din eparhie.
În nopțile de neodihnă, gândurile sale așezate pe hârtie urmează ritmul unei vieți consumate în ritm liturgic. În poezie sau eseu, gândirea sa evocă armonios trăiri care definesc nașterea unui înalt ierarh pe care întâlniri proniatoare cu viitori sfinți sau oameni de înaltă ținută intelectuală l-au acompaniat pentru a păși pe calea propriei deveniri. În calitate de arhiepiscop, a reînfiinţat Revista „Cronica Romanului”, devenită din anul 2015 „Cronica Romanului şi Bacăului”; a organizat numeroase manifestări cultural-religioase; a întocmit slujba şi acatistul a peste 26 de sfinţi români; a scris 21 de cărţi al căror conținut divers, în vers sau în proză, arată ostenelile intelectuale și convingerile teologice ale unei personalități preocupate de sensul vieții omului actual și de locul Bisericii în societate; a publicat numeroase articole în diferite reviste teologice; a modernizat și dinamizat modul de comunicare a evenimentelor cultural-religioase ale eparhiei în Media bisericească și laică; a inițiat numeroase proiecte cultural-educaționale dedicate tinerilor și vârstnicilor; a dinamizat învățământul teologic eparhial.
Coordonator al procesului educațional derulat în școlile din Roman și județul Bacău prin dialogul deschis cu cadrele didactice desemnate să cultive în mințile și inimile elevilor dragostea de Dumnezeu și al căror efort se vede răsplătit prin rezultatele înregistrate la olimpiadele și concursuri școlare, la nivel național, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a manifestat o atenție deosebită rolului misionar al profesorului de Religie în mediul școlar. Această preocupare se vede în permanenta purtare de grijă față de ținuta și elocința cadrelor didactice, în îndemnurile pastorale din cadrul întâlnirilor semestriale, dar și particulare cu profesorii, în îngrijirea ca instituțiile școlare să dispună de spații speciale în care materialele didactice să faciliteze receptarea mesajului religios din cadrul orei de Religie. La acestea se adaugă permanenta legătură cu elevii seminariști și cadrele didactice din cadrul Liceului Teologic „Episcop Melchisedec”, prin împreuna slujire în cadrul celor mai însemnate sărbători eparhiale, participarea la concursurile școlare și eparhiale și acordarea de burse sociale sau de studiu elevilor merituoși.
De asemenea, de-a lungul ultimilor zece ani, au fost premiați cei mai silitori studenți și elevi din eparhie, au fost implementate proiecte catehetice patriarhale și eparhiale la care au participat sute de tineri și adulți, au fost susținute conferințe, au fost organizate concursuri parohiale. În baza parteneriatelor încheiate între unitățile școlare și comunitățile parohiale, pentru susținerea formării religioase a voluntarilor și a tinerilor în general, Înaltpreasfinția Sa a inițiat și binecuvântat înființarea a 14 centre cultural-catehetice, a 25 de centre de socializare și a 12 grupuri de tineri la nivel parohial.
În cei 10 ani de arhipăstorire, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a acordat o atenție deosebită activităților de asistență socio-medicală și socio-educațională care au avut ca beneficiari credincioșii vulnerabili din această eparhie.
A înființat Centrul social-cultural „Sf. Cuvios Antipa” de la Iteşti, dar și alte centre sociale care vin în sprijinul tinerilor și vârstnicilor prin serviciile și programele acreditate sau prin oferirea de ajutoare materiale și financiare; s-a implicat în stimularea tinerilor cu potențial intelectual, încurajând excelența, dar și în împiedicarea abandonului școlar, prin oferirea de burse sociale, în cadrul programului eparhial „Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i opriți!”; în anul 2020, în contextul epidemiei cu noul coronavirus, Ierarhul a inițiat programul eparhial „Cei din catedrale ajută spitale”, în vederea sprijinirii personalului medical și a instituțiilor spitalicești aflate pe raza administrativ-canonică a Eparhiei cu aparatură medicală și materiale de protecție.
La nivel statistic, din anul 2015 până în momentul de față, s-a înregistrat un număr de aproximativ 550.000 de beneficiari, în toate proiectele și programele eparhiale, persoanele vulnerabile sprijinite fiind copii provenind din mediul defavorizat, copii și tineri cu deficiențe, persoane bolnave, persoane private de libertate, șomeri, persoane fără locuință, emigranți și vârstnici, aceste acțiuni fiind desfășurate prin 5 birouri de asistență socială din cadrul protopopiatelor, 24 de ONG-uri și 20 de furnizori de servicii socio-medicale și socio-educaționale inființate în acești 10 ani.
Menționăm doar câteva dintre proiectele și programele eparhiale inițiate și susținute de Înaltpreasfinția Sa:
Programele social-educaționale și medicale eparhiale includ: Programul social „Darul Vlădicăi”, desfășurat în 7 localități din comuna Stănița, județul Neamț; Cantinele sociale; Programe destinate copiilor din familiile dezavantajate și părinților lor ,,Copilul ca dar al lui Dumnezeu”, ,,Fă parte chiar de ești departe”, ,,Dăruind vei dobândi”, ,,Darul tău de Paște, bucurie-n suflet naște”; Programul de case sociale; Programul social „Papuci pentru cei mici”; Programul social „În temniță am fost și ați venit la Mine”; Programul „Un tătic în cer, un părinte pe pământ”; Programul social „Vrei să fii bun de Crăciun ?”; Programul social de daruri în parohii; Programul social-educațional „Banca pentru rechizite”; Programul eparhial social-educațional „Luna copilăriei”; Programul social–medical eparhial Caravană medicală „Sănătate în comunitate - Pe urmele sfinților vindecători”; Programul social „Bucuria copilăriei pe litoral”; Program social „Vârstnicii comunității”.
La categoria Proiecte sociale eparhiale, menționăm: „Donație pentru educație”, „Fii dar din darul lui Dumnezeu!”, „Fă Rai din ce ai!”, Proiectul socio – educațional „Hristos, lauda bătrâneților mele”, Proiectul patriarhal „Donează sânge, salvează o viață”, Proiectul social-educațional „Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i opriți!”, Proiectul social-medical „Dizabilitatea: capacitate și abilitate în normalitate!”.
În ceea ce privește Școlile sociale de vară, specificăm Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din jud. Bacău (ITOB), Taberele sociale de vară „Știința confirmă religia” și „Înapoi la origini", și Afterschool-ul de vară.
Un aspect foarte important îl constituie accesarea finanțărilor nerambursabile pentru proiecte sociale, astfel, 10 clădiri noi socio-medicale și socio-educaționale au fost construite prin intermediul fondurilor nerambursabile și 15 au fost reabilitate sau modernizate, astfel încât au fost înființate 12 servicii sociale noi, sprijinind zilnic, prin servicii licențiate, peste 1000 de persoane vulnerabile.
Această lucrare filantropică și misionară eparhială reprezintă măsura prezenței Bisericii în viața socială, fiind o parte din efortul pe care Eparhia Romanului și Bacăului, prin sectoarele administrației eparhiale, coordonate de Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, îl depune asumându-și chemarea de a veni în sprijinul celor aflați în nevoie, prin împlinirea cuvântului Evangheliei Domnului nostru Iisus Hristos.
De-a lungul celor 10 ani de arhipăstorire, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, urmând exemplul ilustrului său predecesor Melchisedec Ștefănescu, a zidit și reabilitat numeroase edificii ecleziastice lovite de dintele nemilos al timpului, înfrumusețând și reașezând spre slujire sfinte chivote în care preoții și credincioșii din comunitățile parohiale aduc slavă lui Dumnezeu și asigură continuitatea credinței bimilenare a românilor. Alături de cele 155 de lăcașuri de cult sfințite sau resfințite în această perioadă, amintim câteva dintre obiectivele care au o importanță aparte, dată fiind destinația lor administrativă sau social-filantropică. S-au inaugurat și funcționează la standarde ridicate: Fabrica de lumânări „Sf. Fotini”, Brutăria „Bethleem”, Atelierul de croitorie „Cămașa lui Hristos”, Depozitul de colportaj „Sf. Dionisie Exiguul; sediile administrative a trei dintre protopopiatele eparhiei (Onești, Moinești, Sascut), la care se adaugă cel din Roman, care așteaptă inaugurarea în anul Centenar al Patriarhiei Române; Grădinița cu program prelungit „Episcop Melchisedec” (2018) și Școala Primară Mușatinii (2019) din cadrul Fundației „Episcop Melchisedec” Roman; Casa „Sfântul Ierarh Dosoftei” (2019); Palatul arhiepiscopal (2022); Magazinele de obiecte bisericești „Filocalia” - Bacău (2023) și Roman (2024); la aceste obiective se adaugă alte două edificii băcăuane care urmează să îmbrace veșmântul sfințirii în anul 2025, Catedrala „Înălțarea Domnului” și Casa „Sterian” și, bineînțeles, proiectul de suflet al ierarhului, reabilitarea Spitalului „Precista” din Roman, aflat în derulare. Tot acest efort edilitar reprezintă dorința ierarhului de oferi prezentului un patrimoniu emblematic pe care străvechea Eparhie a Romanului l-a conservat de-a lungul a șase veacuri de existență neîntreruptă și de a asigura continuitatea demersului ctitoricesc al celor 76 de ierarhi predecesori care au dat strălucire acestui scaun episcopal încă din vremea domnitorului Roman I Mușat.
Aceste împliniri misionare ale Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim conturează portretul complex al unui ierarh dinamic, înţelept, profund în gândire, ancorat în realitatea timpurilor actuale, cu o vastă cultură teologică și europeană ce-i permite să dea consistenţă cuvântului şi să se facă înţeles, dăruit de Dumnezeu cu har şi vocaţie, deplin slujitor, întru toate acestea desluşindu-se integră demnitatea de arhiereu. (pr. Valentin BĂLTOI, consilier cultural)
***
La ceas aniversar, prilejuit de împlinirea unui deceniu de slujire a Bisericii Ortodoxe Române din treapta de Arhiepiscop, ostenitorii Administrației eparhiale se reunesc în rugăciune, pentru a cere Arhiereului celui Veșnic, Mântuitorul Iisus Hristos, să reverse asupra Arhipăstorului Eparhiei Romanului și Bacăului bucuria împlinirii, care să încununeze eforturile sale misionare, să îi dăruiască sănătate, ani mulți de slujire și dăruire jertfelnică, spre slava Preasfintei Treimi și spre mântuirea credincioșilor încredințați spre păstorire.
Întru mulți și binecuvântați ani,
Înaltpreasfințite Părinte Arhiepiscop Ioachim!
***
Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ioachim s-a născut la 29 martie 1954, la Stănița (Neamț). La vârsta de 14 ani a intrat ca frate la Mănăstirea Sihăstria, iar între 1972-1980, la Schitul Tarcău. După ce a absolvit Seminarul Teologic din Neamț (1970-1975), a urmat stagiul militar, timp de 9 luni, la Plenița. Între 1976-1980, a absolvit Facultatea de Teologie din București. În anul 1980 a fost tuns călugăr la Mănăstirea Bistrița, naș de botez fiindu-i arhimandritul Ioanichie Bălan. A fost primul monah călugărit la mănăstirea Bistrița după 40 de ani de regim comunist. În anul 1985 a fost chemat de fericitul întru adormire Patriarh Teoctist, pe atunci Mitropolitul Moldovei și Sucevei, la Centrul Eparhial din Iași. În 1990, a fost trimis la studii la Institutul „Saint Serge” din Paris, unde a început doctoratul în Teologie, având ca îndrumători pe reputații teologi Olivier Clement și Boris Bobrinskoy. După patru ani, în 1994, a susținut teza de doctorat în limba franceză, cu tema „Îndumnezeirea omului în gândirea părintelui Dumitru Stăniloae”, prima lucrare de doctorat despre marele teolog român întocmită încă din timpul vieții acestuia. La Paris a întemeiat și o mănăstire ortodoxă, la Rosiers, unde a activat ca duhovnic și îndrumător pentru creștinii din Occident și pentru tinerii sosiți la studiu în capitala Franței. La 1 mai 2000 a fost hirotonit arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, după ce fusese propus de Preasfințitul Episcop Eftimie și ales în această funcție de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, încă din anul 1998. În anul 2009, la 13 septembrie a fost ridicat la rang de episcop-vicar, odată cu transformarea Episcopiei Romanului în Arhiepiscopia Romanului și Bacăului. În ziua de 4 ianuarie 2015, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ioachim a devenit cel de al 77-lea ierarh al istoricei eparhii a Romanului și Bacăului.