Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a săvârșit Sfânta Liturghie la Catedrala arhiepiscopală din Roman

Duminică, 26 iulie, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, a săvârșit Sfânta Liturghie la Catedrala Arhiepiscopală „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Roman. 

În Duminica a VIII-a după Rusalii, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ioachim, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala Arhiepiscopală din Roman. Din soborul slujitorilor au făcut aparte preacuviosul părinte arhimandrit Clement Haralam, mare ecleziarh al Catedralei arhiepiscopale din București, preacuviosul părinte arhimandrit Nectarie Iftime, mare ecleziarh al Catedralei arhiepiscopale din Roman, preacuviosul părinte arhimandrit Andrei Ioniță, cadru didactic la Liceul Teologic „Episcop Melchisedec” din Roman, cărora s-au adăugat întru liturghisire preacuvioși și preacucernici preoți și diaconi ai sfântului lăcaș mușatin.

După citirea pericopei evanghelice rânduite pentru această duminică (Matei 14, 14-22), cuvântul de învățătură a fost dresat credincioșilor prezenți de Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim care, referindu-se la contextul evanghelic și geografic al minunii înmulțirii pâinilor și peștilor de către Mântuitorul Iisus Hristos, a vorbit despre semnificațiile duhovnicești ale pustiului, acesta fiind un loc al prezenței și lucrării lui Dumnezeu în viața omului:

„Pustiul este exemplul sau imaginea vidului spiritual. Pustiul este o Sahară unde nu mai crește nimic, nu mai rodește nimic. Dar Sahara își plânge frumusețile ei de altă dată prin faptul că acolo era cea mai frumoasă grădină a țării și acum este un loc unde căldurile sunt așa de mari încât nu se poate cultiva nimic. Dacă ai credință, Dumnezeu vine și te scoate din situații imposibile. Deci pustiul este imaginea absenței, dar și a prezenței lui Dumnezeu, în același timp. Pentru faptul că dacă tu vii, ca oarecând, Dumnezeu, la chemarea lui Moise, când a venit în pustie unde peregrina poporul ales, Moise I-a cerut lui Dumnezeu să-i dea pâine și i s-a dat mană din cer. Deci iată cum, unde este Duhul Sfânt, acolo se face și rod”. 

Totodată, Înaltpreasfinția Sa a precizat faptul că minunea înmulțirii pâinilor și peștilor este o anticipare a universului euharistic:

„Deci i-a așezat pe el și i-a împărțit în niște cete. Și după aceea, Iisus Hristos a luat ca Dumnezeu pâinea cu mâinile Sale cele sfinte și a făcut același gest cum l-a făcut de mai multe ori în activitatea Sa, ceea ce însemnă că El a făcut gestul liturghiei. Tot astfel și preotul, după ce se pregătește și intră în Sfântul Altar, se roagă la icoane, intră pentru a pregăti elementele euharistice pentru Sfânta Împărtășanie. El, înainte de toate, începe proscomidia folosind pâinea răscumpărării care este pâinea liturghiei. Și dacă te hrănești cu pâinea liturghiei, atunci nu mai flămânzești niciodată. Pâinea este simbolul euharistiei și vinul simbolul Sângelui Mântuitorului”. 

În încheierea cuvântului său, Înaltpreasfinția Sa a vorbit despre vocația teologică și liturgică a omului, bărbatul având chemarea de a oficia liturghia euharistică, iar femeia de a săvârși liturghia fratelui, ambele fiind aspecte complementare ale universului liturgic creștin, prezente în viața duhovnicească a comunității de credință:

„Iisus nu a dat femeilor mironosițe, ci apostolilor darul de a săvârși liturghia, ceea ce însemnă că euharistia nu poate fi săvârșită decât în liturghie, de preotul consacrat și așezat în fruntea unei comunități. Deci apostolii sunt cei care au fost consacrați în mod special și de aceea ați auzit de cuvântul succesiunea apostolică, iar femeilor le-a dat această putere liturgică ca, dincolo de pragul bisericii, să își înceapă liturghia lor. Și aceasta este liturghia sau taina a opta, care înseamnă a te pune în relație direct cu Dumnezeu”. 

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost oferite de Corala Paraschevi a Catedralei arhiepiscopale.