Înconjurat de soborul preoților și diaconilor de la Catedrala arhiepiscopală „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a oficiat Sfânta Liturghie din Duminica a V-a după Rusalii în Altarul de vară situat în incinta Centrului eparhial de la Roman.

Cuvântul de învățătură a fost adresat de către părintele arhidiacon Alexandru Oprea, inspector eparhial, care a tâlcuit textul Evangheliei din Duminica a V-a după Rusalii (Ev. Matei VIII, 28-34; IX, 1), subliniind aspecte ale prezenței și înțelegerii noțiunilor de bine și rău în paginile Sfintei Scripturi și în cultura secularizantă a societății de astăzi, dar și despre lupta duhovnicească a creștinului contemporan cu formele subtile ale prezenței răutății în diferite aspecte și împrejurări ale vieții cotidiene.

La finalul Sfintei Liturghii, în cuvântul adresat credincioșilor prezenți, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim s-a referit la pericopa evanghelică din Duminica a V-a după Rusalii, vorbind despre lupta duhovnicească a omului cu puterea distructivă a răului și posibilitatea ieșirii de sub influența acestuia doar prin unirea cu Dumnezeu și prin lucrarea binefăcătoare a harului. Simbolizată de întreita ispitire a Mântuitorului de pe Muntele Carantania, viața omului este necontenit supusă încercărilor, iar biruința asupra lor poate fi posibilă doar prin Hristos, Cel Care a demascat și biruit lumescul lumii:

„Hristos Domnul este prezent permanent în viața noastră și este prezent pretutindeni. Noi intrăm în prezența lui Hristos de vreme ce avem o apartenență religioasă, făcând parte din Biserica Lui. Astfel, nu avem nicio teamă de ce ne va face nouă omul sau răutatea din lumea aceasta. Omul trebuie să facă binele deoarece Dumnezeu l-a făcut bine, fără să cunoască răul. Diavolului nu-i place să fie unitate. El nu este opera lui Dumnezeu. Atunci când a fost degringolada angelică, când nu era creată lumea văzută, iar Arhanghelul Mihail a spus să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte, atunci diavolul (Lucifer) a vrut să pună scaunul său mai presus de Cel Preaînalt, adică să se înalțe pe sine. Noi vrem să ne înălțăm în Dumnezeu, să scăpăm de răutatea diavolului, dar prin Dumnezeu, cu Dumnezeu, având cu El o legătură de har, de participare. Noi participăm la viața lui Dumnezeu și la viața Bisericii la care vă chemăm permanent să fiți părtași. Diavolul nu are esență. Cum să definești nonesența, nonvaloarea? Ori tocmai aceasta a căutat diavolul, ca cineva să-i dea valoare, să-i dea esență. Aceasta o vedem în Evanghelia de astăzi, dar mai concret vedem lupta omului cu diavolul în cea de-a treia ispitire a Mântuitorului, în Muntele Carantania. Însă Mântuitorul nu a convenit, ci i-a zis: înapoia Mea Satană. Deci răul nu are esență, nu există prin sine, dar noi îl facem. Sfântul Pavel spune: Nu fac binele pe care îl doresc, ci răul pe care nu-l doresc, pe acela îl săvârșesc. Dumnezeu nu ne-a învățat ce este diavolul în esența sa, pentru faptul că astfel l-ar fi definit, dar ne-a spus să luptăm împotriva lui. Dumnezeu nu ne-a angajat la o viață comodă, ci ne-a spus că în această lume vom avea necazuri, dar ne-a zis și să îndrăznim, căci El a biruit lumea. În limba grecească, diabolon se traduce cel care divide, care separă, mărunțește, iar antonimul său este simbolon, adică cel care adună. Crucea este simbol, este semnul identității noastre pe care îl întâlnim la marginea drumurilor, pe piepturile noastre. Noi ne regăsim în Cruce. Iisus, Cel răstignit pe Cruce, este Cel ce adună, iar diavolul este cel ce desparte. Să rămânem cu Hristos Domnul, pentru că unde sunt adunați doi sau trei în numele Lui, este și El prezent în mijlocul lor”. 

În cadrul Sfintei Liturghii, teologul Mihăilă Alin Mihai a fost hirotonit diacon pe seama Parohiei Izvoare, Protopopiatul Roman. 

Totodată, preotul Florea George Alexandru a fost hirotesit duhovnic pentru a răspunde nevoilor duhovnicești ale credincioșilor din Parohia „Sfântul Vasile” din Roman.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala „Paraschevi” a Catedralei arhiepiscopale „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Roman.