În dimineața zilei de 15 august, curtea mănăstirii ștefaniene a devenit neîncăpătoare. La sfânta slujbă au luat parte mii de credincioși, mulți dintre ei purtând costume populare, sosiți din multe zone ale țării și ale diasporei și dornici să aducă cinstirea cuvenită Maicii lui Dumnezeu. Printre ei, având chipuri luminoase și emanând un entuziasm deosebit, s-au aflat sute de tineri și studenți, participanți la evenimentele serbării putnene desfășurate în prezent. Deasupra mulțimilor de pelerini, steaguri reprezentând tricolorul și siglele asociațiilor studențești implicate au fost legănate în bătaia lină a vântului. La slujbă au fost de față și numeroși reprezentanți ai autorităților centrale și locale, dar și personalități din sfera culturii.

Pe Altarul de vară aflat în apropierea bisericii mănăstirești, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un numeros sobor de ierarhi, preoți și diaconi. Din sobor au făcut parte: Înaltpreasfin­țitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei; Înaltprea­sfin­țitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților; Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului; Preasfin­țitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor; Prea­sfin­țitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud; Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșă­nea­nul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor; Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădău­ților. Sfânta Liturghie a fost precedată de oficierea slujbei Acatistului Adormirii Maicii Domnului.

În cuvântul de învățătură rostit, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre cea mai mare sărbătoare închinată Maicii Domnului, prezentând la început un scurt istoric al acesteia și precizând existența a zece zile de pomenire a Fecioarei Maria în calendarul Bisericii noastre. Patriarhul României a arătat care sunt izvoarele care vorbesc despre această sărbătoare, menționând în special omiliile unor Sfinți Părinți ai Bisericii. În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a amintit faptul că Maica Domnului a fost înștiințată despre mutarea din viața aceasta înainte cu trei zile de adormirea sa, de Arhanghelul Gavriil, cel care i-a și binevestit cândva că va naște un Fiu. Preafericirea Sa a evidențiat existența unui paralelism foarte interesant între momentul morții pe Cruce a Mântuitorului și cel al Adormirii Maicii Sale: „În icoana sărbătorii, sufletul Maicii Domnului, înveșmântat în alb sau într-un alt veșmânt luminos, este ținut în mâinile Mântuitorului. După cum sufletul Mântuitorului Iisus Hristos a fost încredințat Tatălui Ceresc, Maica Domnului își încredințează sufletul Fiului și Dumnezeului său”.

În finalul cuvântului de învățătură, Părintele Patriarh Daniel a vorbit despre motivul pentru care acest praznic a fost rânduit în ultima lună a anului bisericesc, precum și despre relația sa cu celelalte două mari sărbători ale lunii august, Schimbarea la Față a Domnului și Tăierea capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Această lună simbolizează sfârșitul istoriei mântuirii și venirea în slavă a Mântuitorului nostru Iisus Hristos: „Domnul a arătat, la Schimbarea Lui la Față, slava Învierii Sale înainte de pătimirile și de moartea Sa. Dacă Biserica ar fi fixat în calendar această sărbătoare în Săptămâna Sfintelor Pătimiri, sau mai înainte cu câteva zile, sensul Schimbării la Față nu ar fi fost deplin arătat. De aceea, praznicul acesta este serbat în ultima lună a anului bisericesc, pentru a ară­ta că Hristos nu a înfățișat, cu anticipație, numai slava Învierii Sale și a Înălțării la cer, ci și slava celei de-a doua veniri. A treia sărbătoare mare a lunii este închinată Sfântului Ioan Botezătorul. În icoana numită Deisis, a Judecății de Apoi, Mântuitorul apare pe tronul de slavă ca Judecător al viilor și al morților, iar Maica Domnului se află în dreapta Lui, și Sfântul Ioan Botezătorul, dascălul pocăinței, în stânga Lui, mijlocind pentru mântuirea lumii. De aceea, în troparul sărbătorii de astăzi citim «şi cu rugăciunile tale, izbăveşti din moarte sufletele noastre». Maica Domnului se roagă pentru noi în ceasul morții și în Ziua Judecății”. Preafericirea Sa și-a înche­iat cuvântul de învățătură cu o scurtă inter­pre­tare a icoanei acestui praznic.

Îndată după Sfânta Liturghie, Părintele Patriarh a hirotesit doi viețuitori ai așezământului monahal întru arhimandrit. În continuare, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a acordat o serie de distincții și ordine celor implicați atât în organizarea manifestărilor de la Mănăstirea Putna, cât și în lucrarea generală a Bisericii. Astfel, Ordinul „Crucea Bucovinei” pentru clerici a fost acordat părintelui arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul mănăstirii ștefaniene și exarh al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, precum și altor slujitori. Același ordin pentru mireni a fost acordat academicianului Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, lui Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava, profesorului universitar Ștefan Gorovei și altor personalități și oficialități. Chiriarhul a oferit Ordinul „Mușatinii” ministrului culturii, Bogdan Gheorghiu, Irinei Vasilciuc, administratorul public al județului Suceava, primarului comunei Putna, Gheorghe Coroamă, precum și altor reprezentanți ai autorităților. Ordinul „Sfântul Ierarh Iacob Putneanul” a fost acordat protosinghelului Pavel Niga, egumen și iconar al Mănăstirii Putna, profesorului universitar Adrian Alui Gheorghe, precum și altor clerici și mireni.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a felicitat obștea monahală a Mănăstirii Putna și a oferit în dar așezământului monahal un set de sfinte vase confecționate în Atelierele Patriarhiei Române, precum și pachete cu tămâie naturală din Oman și mai multe cărți. Credincioșii prezenți au primit, la rândul lor, din partea Preafericirii Sale iconițe ale Adormirii Maicii Domnului. Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a oferit în dar Patriarhului României, din partea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și a Mănăstirii Putna, o icoană a Mântuitorului Iisus Hristos.

Candelă aniversară

În continuare a avut loc o scurtă slujbă în cadrul căreia Preafericirea Sa a sfințit candela aniversară de argint inspirată de urna comemorativă adusă de studenți la serbarea din 1871. A urmat susținerea cuvântului pregătit pentru acest eveniment de președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, „Serbarea de la Putna - 150” aflându-se sub autoritatea culturală a instituției conduse de acesta. În prelegerea sa, academicianul a prezentat pe scurt istoria Serbării de la Putna de acum 150 de ani, ilustrând motivele pentru care un asemenea eveniment devenise imperios în acea perioadă a secolului al 19-lea și ilustrând importanța acelor manifestări pentru constituirea României întregite. „Astăzi nu putem decât să ne înclinăm în fața memoriei acelor făurari de țară, să încercăm să le înțelegem efortul și să le urmăm exemplul. Într-o societate secularizată, dezorientată și tarată de «corectitudinea politică», în care toate marile valori ale omenirii sunt puse sub semnul întrebării, este bine să ne regăsim echilibrul în valorile și virtuțile noastre verificate de istorie. Viața noastră ca oameni este credința noastră, iar viața noastră ca români este națiunea noastră, care, chiar dacă este risipită în patru vânturi, mai are încă marele liant al limbii române, prețuite de cărturarii de la Putna, de la Vasile Alecsandri până la Mihai Eminescu”, a spus președintele Academiei Române. Și președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a rostit un cuvânt în care a subliniat importanța păstrării identității și specificului național românesc în contextul integrării și existenței în Uniunea Europeană.

La finalul discursurilor, Balada lui Ciprian Porumbescu a fost interpretată la vioară de artistul bucovinean Andrei Tudor. În acest răstimp, reprezentanții studenților participanți la „Serbarea de la Putna - 150” au purtat candela sfințită de argint de la Altarul de vară până în interiorul lăcașului de închinare, așezând-o pe mormântul în care Sfântul Voievod Ștefan cel Mare își doarme somnul de veci. În același timp, coroane de flori oferite din partea mai multor instituții din țara noastră și din Republica Moldova au fost depuse la statuia lui Mihai Eminescu, iar studenții implicați au așezat jerbe de flori în dreptul plăcilor comemorative inaugurate în această zi, care îi înfățișează pe făuritorii Serbărilor de la Putna din anul 1871 și din deceniile următoare.

La final, părintele arhimandrit Melchisedec Velnic a rostit un cuvânt de mulțumire, precizând, totodată, și care sunt manifestările cu care „Serbarea de la Putna - 150” va continua în următoarele zile.

Sursa: Ziarul Lumina