Florile de primăvară
Tuturor ne dau de ştire
Ca să mergem în biserici
Să primim Buna Vestire.
Este sărbătoarea-n care
Dumnezeu Atotputernic
Dorește sa ne vorbească
Teofanic, autentic.
Retrăim plinirea vremii,
Când s-alege o Fecioară,
Miryam, neprihănita
Acceptă să fie scară.
Gabriel arhistrategul,
Cu un crin frumos din Rai,
Se prezintă la Fecioară,
Din partea lui Adonai.
"Bucură-te, el rosteşte",
Cu o voce, tandră, calmă,
"Te-a ales pe tine Domnul
Să fii Fiului Său mamă."
Înspăimântată, Fecioara,
De acest anunț sublim,
"Nu se poate!", zise dânsa
"Ce-i acest cuvânt străin?!".
"Duhul Sfânt din veci cu Tatăl
Va coborî peste tine,
Iar prin Fiul ce Se naşte
Altă-mpărăție vine.
Iată, crinul bucuriei,
Ce Dumnezeu ți-l trimite,
Este semn c-ai fost aleasă.
Primeşte-l şi ia aminte!"
Ea, primind închinăciunea
Și cuvântul revelat,
Cu smerită-nțelepciune
Zice Domnului: „Fiat!”
Şi în clipa următoare
Ea primi pe Duhul Sfânt.
Era semn că mântuirea
Coborâse pe pământ.
Mulţumim ţie Fecioară,
Pentru că ai acceptat
Să fii scară, dar şi mamă
Logosului întrupat!
*meditație lirică la Praznicul Bunei-Vestiri