Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, împlinește astăzi, 1 mai a.c., 24 de ani de la hirotonia în demnitatea de episcop.
Înaltpreasfințitul Ioachim s-a născut pe 29 martie 1954, în comuna Stănița, județul Neamț. A urmat școala generală în comuna natală și a continuat studiile la Seminarul Teologic Ortodox „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț, iar între 1976-1980 a urmat cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriahul” din București, pe care le-a încununat pe 26 octombrie 1994, prin lucrarea de doctorat în limba franceză, La déification de l'homme d'après la pensèe du Père Dumitru Stăniloae (Îndumnezeirea omului în gândirea părintelui Dumitru Stăniloae), în cadrul prestigioasei școli doctorale ale Institutului „Saint Serge” din Paris, Franța.
Urcușul duhovnicesc l-a început la Mănăstirea Sihăstria, județul Neamț, iar din 1980 a fost tuns în monahism, pe seama Mănăstirii Bistrița, din județul Neamț, primind numele de Ioachim. În 1990 a fost hirotonit ieromonah de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei, în anul următor protosinghel, iar în 1998 a fost hirotesit arhimandrit.
La 29 octombrie 1999 a fost ales arhiereu vicar al Episcopiei Romanului, cu titulatura „Băcăuanul”, iar pe 1 mai 2000, a doua zi de Paște, a fost hirotonit în treapta de arhiereu, având funcția de arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului. Odată cu ridicarea eparhiei la rangul de Arhiepiscopie, pe 13 septembrie 2009, a primit titulatura de episcop vicar, iar din 16 decembrie 2014 a fost primul ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca arhiepiscop al Romanului și Bacăului.
De-a lungul timpului, calitățile sale intelectuale, duhovnicești și administrative au rodit desăvârșind lucrarea pastoral-misionară, social-filantropică și culturală din cadrul Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului prin construirea și restaurarea a numeroase biserici, înființarea de centre social-caritabile, printr-o bogată activitate editorială, dar mai ales prin zidirea cuvântului lui Dumnezeu în sufletele oamenilor.
În anul dedicat de Sfântul Sinod pastorației și îngrijirii bolnavilor, la acest moment aniversar, nu putem să nu amintim de două dintre cele mai ample proiecte de suflet ale Înaltpreasfinției Sale, expresie a dragostei necondiționate și a grijii permanente pe care chiriarhul de la Roman le poartă celor aflați în nevoie. Acestea sunt reprezentate de serviciile oferite prin intermediul Asociației „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare – Hârja”, comuna Oituz, județul Bacău, dar și prin cele propuse prin proiectul de reabilitare și extindere a Așezământului Spitalicesc „Precista”, din municipiul Roman, județul Neamț.
Înființată în 2012, la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioachim, Asociația „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” reprezintă un amplu proiect social-medical dedicat vârstnicilor și tinerilor, în cadrul căruia funcționează numeroase centre sociale acreditate și licențiate precum: Centrul rezidențial pentru îngrijirea persoanelor vârstnice, Serviciul de îngrijire la domiciliu persoane vârstnice și Centrul de zi pentru copii „Sfântul Dionisie Exiguul”, ce au ca scop oferirea de servicii psiho-socio-medicale, de recuperare și de petrecere a timpului liber. Serviciile oferite de Asociația de la Hârja, cu binecuvântarea IPS Părinte Arhiepiscop Ioachim, au ajuns model de bune practici la nivelul Patriarhiei Române, reprezentând un imbold pentru amplificarea activității social-filantropice în toate parohiile de pe cuprinsul eparhiei Romanului și Bacăului.
Ca obiectiv viitor, atenția Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioachim se concentrează pe reabilitarea și extinderea Așezământului Spitalicesc „Precista”, proiect important atât din punct de vedere istoric și cultural, dar mai ales medical și social, prin serviciile medicale cu îngrijiri paliative și de recuperare neuro-motorie ce urmează a fi oferite aici tuturor celor aflați în suferință.
Rugăm pe Bunul Dumnezeu să dăruiască Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului păstorire rodnică și îndelungată în lucrarea necontenită de slujire a lui Dumnezeu și a semenilor. (Răzvan Constantin Popovici)