Primul popas duhovnicesc a fost la Mănăstirea Hîncu, cu hramul „Sfânta Cuvioasa Parascheva”, ctitorită în secolul al XVII-lea, la poalele falnicilor Codri, într-un loc liniștit și pitoresc.

Al doilea popas a fost la Mănăstirea Căpriana, una din cele mai vechi din Basarabia, menționată documentar în anul 1429, atunci primește statutul de mănăstire domnească din partea domnitorului Alexandru cel Bun.

Al treilea popas duhovnicesc a fost la Mănăstirea de maici „Sf. Mare Mucenic Gheorghe” de la Suruceni, aflată în preajma Chişinăului, fiind atestată documentar în anul 1785. Aici se află o particică din moaştele Sf. Cuvios Antipa de la Calapodeşti, dăruite în anul 1999 de Mănăstirea „Schimbarea la Faţă”, Valaam (Rusia).

La această mănăstire a avut loc şi întâlnirea de suflet cu Sfântul Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe-Ismail, ocrotitorul Centrului de zi pentru copii al Parohiei „Sf. Trei Ierarhi” din Bacău, una dintre marile personalități eclesiastice basarabene din prima jumătate a secolului XX, un luptător pentru realizarea statului național unitar român.

Trupul Episcopului Dionisie Erhan a fost găsit neputrezit în timpul unor lucrări de consolidare efectuate la Mănăstirea Suruceni, în data de 10 iulie 2018. La propunerea Sinodului Mitropoliei Basarabiei, ca urmare a demersurilor Episcopiei Basarabiei de Sud, Sfântul Dionisie Erhan a fost înscris în calendarul Bisericii Ortodoxe Române în ședința Sfântului Sinod din 25 octombrie 2018.

Primul obiectiv al zilei a doua a fost Mănăstirea Curchi, fondată în anul 1773. Una dintre cele mai frumoase mănăstiri din Basarabia, care încântă privirea cu cele cinci biserici ale sale și uimeşte cu poveştile sale tumultoase și transformările prin care a trecut în perioada sovietică. Aici, părintele diacon a vorbit pelerinilor despre cei 250 de ani de istorie ai acestui aşezământ monahal, impresionant prin mărime, dar şi prin bogăţia şi frumuseţea obiectelor bisericeşti ce îl împodobesc.

A urmat vizitarea Rezervației Cultural-Naturale „Orheiul Vechi”, cel mai important sit cultural din Basarabia, nominalizat pentru a fi inclus în patrimoniu UNESCO, primul popas fiind la „Muzeul de Arheologie și Antropologie”, care găzduiește 2 expoziții permanente cu circa 186 piese tematice. A fost vizitat apoi satul Butuceni, cu biserica săpată în piatră, una dintre cele 350 vestigii rupestre medievale din această zonă, iar ultmul popas a fost făcut la „Gospodăria țărănească” din cadrul Muzeului de Etnografie.

Prânzul a fost servit într-o pensiune agroturistică tradițională, în satul Trebujeni, la pensiunea „Casa de sub stâncă” aflată în aceeași rezervație a Orheiului Vechi. Aici pelerinii au fost întâmpinaţi de ospitalitatea localnicilor și au gustat bucate tradiționale moldoveneşti.

Ultima zi a pelerinajului a fost dedicată vizitării Cramelor Cricova şi parte din cei 120 de km din galeriile acesteia. Cricova S.A. este un combinat de vinuri din orașul Cricova, fondat în anul 1952, fiind situat la 11 km de capitala Republicii Moldova – Chișinău. Pelerinii au văzut modul de producere a spumantului Cricova, au vizionat un film documentar, le-au fost prezentate sălile tematice şi vinoteca, tezaur al Republicii Moldova, după care au urmat degustările.

Din aceast periplu nu a lipsit vizitarea oraşului Chişinău, locul unde pelerinii au fost cazaţi, fiind impresionaţi în mod plăcut de parcurile sale frumoase, dar şi de obiectivele pe care le-au putut vedea din autocar, într-un tur de oraş prezentat de domnul ghid Andrei: Universitatea, Statuia Sfântului Ștefan cel Mare, Parcul Poporului, Tribunalul, Parlamentul, Poșta Centrală, Sala cu Orgă sau Teatrul Național „Mihai Eminescu”.

Pe tot parcursul acestui pelerinaj spiritual, istoric şi cultural, pelerinii s-au rugat împreună cu preoţii lor, părintele paroh Aurel Cîrlan şi preoţii slujitori Marian Gliga şi Mihai-Flavius Balaban, au citit acatistele şi vieţile sfinţilor la care s-au închinat, primind din parte acestora toate informaţiile referitoare la obiectivele principale pe care le-au vizitat.

(Pr. B.M.F)