În după amiaza zilei de marți, 15 mai 2018, începând cu ora 17.00 la Biblioteca „George Radu Melidon” din Roman, a avut loc susținerea conferinței cu titlul „Episcopul Melchisedec Ștefănescu, promotor al unității de credință și de neam”, de către părintele Arhimandrit Pimen Costea și prezentarea cărții „Melchisedec Ștefănescu, calea spre sfințenie”, de către părintele Nicolae Hurjui.
Biblioteca Municipală „George Radu Melidon” din Roman a fost gazda unui eveniment cultural dedicat ierarhului Melchisedec Ștefănescu, omagiat în această perioadă de către romașcani în cadrul celei de a XVIII-e ediții a Zilelor „Episcop Melchisedec Ștefănescu”. La eveniment au participat oameni de cultură romașcani preocupați de istoria locală și de rolul pe care Melchisedec Ștefănescu l-a avut în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Mai întâi a fost adresat cuvântul de bun venit de către doamna director al Bibliotecii Municipale, în calitate de gazdă, apoi, domnul primar Lucian Micu a transmis celor prezenți un mesaj cu prilejul acestui eveniment.
În prima parte a întâlnirii a avut loc susținerea conferinței „Melchisedec Ștefănescu, promotor al unității de credință și de neam” de către Preacuviosul Părinte arhimandrit Pimen Costea, vicar eparhial, care a vorbit despre identitatea creștină și de neam, despre păstrarea personalității duhovnicești a omului contemporan și despre o posibilă recunoaștere a sfințeniei celui care a fost Episcopul Melchisedec.
Trebuie să ai puterea să înfrunți pe oricine ar dori să te rupă de identitatea ta creștină și de identitatea ta de neam. Din păcate cei mai mulți astăzi renunță de bunăvoie la această luptă. Dându-ne seama de aceasta încercăm să recuperăm din timpul trecut ce se mai poate recupera. Să încercăm să lăsam generațiilor viitoare o învățătură sănătoasă, adevărată, istorică, care să poată fi promovată ca atare. Episcopul Melchisedec a încercat să țină trează conștiința omului, a românului din vremea aceea, că este creștin și să nu uite că este român. Vizionarismul acestuia a străbătut cu mult timpul epocii în care a trăit, dar să tragem nădejde că acești oameni, promotori ai unității și martorii unirii vor avea în ei focul lui Dumnezeu, căldura aceea văzătoare care să lucreze ceea ce Dumnezeu le-a rânduit a face.....Unitatea este foarte importantă pentru noi, identitatea este atât de reală și ar trebui să rămână încât bucuria aceasta că suntem creștini și români să nu fie în nici un fel știrbită de acțiunile particulare ale diferitelor elemente pe care societatea le produce uneori împotriva voinței ei, și pe care din păcate noi suntem cei care le promovăm. De multe ori poate o facem din neștiință, dar să fim atenți la focul ce învăluie acest Sion, așa cum fostul ierarh numea România, prin care Dumnezeu scrie istoria neamului românesc ca oarecând pe Sinai tablele Legii. Să Îl rugăm să nu părăsească această națiune, și oricât de nevrednici am fi de mila lui Dumnezeu, El să rămână alături de noi. Să îl rugăm și pe Episcopul Melchisedec, sfântul nostru drag romașcan, să mijlocească la Dumnezeu și la mila Lui pentru sănătatea intelectuală, spirituală a acestui neam, pentru progresul ei cultural și pentru mântuirea nației române, sufletește, spiritual vorbind să ne țină treji și tari, să rămână în duhul adevărului și să ne aibă în pază. Să trăim cu certitudinea că adevărul întotdeauna va fi puternic și că întunericul nu îl va cuprinde nicicând.
Au fost de asemenea subliniate calitățile ierarhului Melchisedec: puterea sa de a sintetiza marile curente ale gândirii secolului în care a trăit, puterea de a găsi răspunsuri la frământările vremii, capacitatea vizionară de a identifica rolul și locul Bisericii în societate, importanța acordată educației tinerilor și instruirii clerului, l-au recomandat ca pe o personalitate a vremii sale, cu preocupări în diverse domenii de activitate ce i-au adus renumele de Omul instituție sau de Cel mai învățat episcop al românilor. Totodată, a fost evidențiată lupta sa de a păstra curate credința neamului și identitatea națională în contextul politic de la mijlocul secolului al XIX-lea.
În partea a doua a întâlnirii, preotul profesor Nicolae Hurjui a prezentat cartea de curând apărută la Editura Filocalia cu titlul: Episcopul Melchisedec Ștefănescu - Calea spre sfințenie. În cadrul prezentării s-a evidențiat faptul că împlinirile ierarhului Melchisedec au fost posibile mai ales pentru faptul că, mai presus de orice, el a fost un trăitor al Evangheliei lui Hristos pe care a mărturisit-o cu toată convingerea, el fiind stăpânit de o credință puternică moștenită în familie, fundamentată în timpul studiilor teologice și experimentată în toată viața sa.
Făcând o scurtă prezentare a conținutului volumului, părintele profesor a vorbit despre aspectele duhovnicești ale vieții lui Melchisedec Ștefănescu și a îndemnat pe cei prezenți la cercetarea vieții fostului ierarh de la Roman:
Răsfoind paginile acestei cărți putem să vedem că pe familia lui Melchisedec o putem numi o familie cu adevărat sfântă. Ea poate fi comparată cu familia sfântului Vasile cel Mare, din ea provenind mai mulți episcopi si călugări și călugărite. Dacă vorbim despre Episcopul Melchisedec trebuie să știm că s-a născut într-un timp astral. Declinul său fizic s-a petrecut într-o zi de joi a anului 1982, în Joia Mare. Deși în Duminica Paștelui era într-o forma de agonie înaintată și când nimeni nu se aștepta, Dumnezeu a lucrat în chip minunat și și-a revenit nesperat. Ilustrul Ierarh a murit în apropiere de ziua Înălțării din acel an. Citind cartea veți descoperi ca a fost un om foarte modest și că a tins tot timpul spre sfințenie.
Noua apariție editorială îi are ca autori pe Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, pe preacuviosul părinte Arhimandrit Pimen Costea și pe părintele Nicolae Hurjui.
La final, au fost oferite de către doamna Cristina Nicoleta Panaite, directorul Bibliotecii Municipale, Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim și părintelui Arhimandrit Pimen Costea, diploma DONATOR LIBRIS.
Moderatorul conferinței a fost PC părinte Valentin Băltoi, consilier în cadrul sectorului cultural al Administrației Eparhiale de la Roman.
(Pr. Daniel Marari)