La sediul Protopopiatului Buhuși, în Catedrala Sf. Nicolae a avut loc marți, 28 mai 2019, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioachim și în prezența părintelui Protopop Vasile Cozma, conferința pastoral – administrativă a preoților din acest protopopiat.
Pentru această întâlnire părintele Protopop l-a desemnat pe părintele Floareș Marius Ioan de la Parohia Gura Văii să susțină conferința cu tema: „Tradiție și spiritualitate în satul românesc”, în contextul „Anului omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)” în Patriarhia Română.
În cadrul lucrării părintele Floareș a realizat o prezentare idilică a satului românesc, abordând mai multe aspecte, cum ar fi:
– Satul înseamnă comuniune, între om și natură, între oameni și mai ales între om și Dumnezeu (prin respectarea moralității și a bunei – cuviințe), în viața satului nu se manifestă nici dorințele de dominare, nici cele individualiste ale lumii orășenești de factură modernă. Prezența lui Dumnezeu îi unește pe toți în Liturghia duminicilor și a sărbătorilor, rugându-se toți pentru toți. Ca urmare, ei ies din biserică într-o comuniune reîmprospătată, care-i ferește de dispute și îi unește cu Dumnezeu.
– Cine este harnic face rai din pământul său (țăranul român vede prezența și lucrarea lui Dumnezeu în toate, lucru oglindit în proverbele, doinele, vorbele de duh, dansurile, costumele populare);
– Orice lucru ce aparține gospodăriei țăranului e un monument de artă populară – „Românul se îmbracă și locuiește în poezie, fără a părăsi realitatea”, spunea părintele Dumitru Stăniloae; creaţiile populare perene din lumea satului sintetizează filosofia profundă a înţelegerii sensului sfânt al vieţii și al morţii; satul nostru românesc a tezaurizat o mulțime de valori spirituale, morale și culturale care trebuie aduse din nou în actualitate, fără a cădea însă într-o nostalgie a repetiției trecutului;
– Preocuparea Bisericii față de satul românesc – Biserica Ortodoxă Română militează cu responsabilitate pentru dezvoltarea rurală, deoarece majoritatea populaţiei sărace din mediul rural aparţine Bisericii noastre; în satul în care nu este biserică, nu este preot, există mai multă singurătate, mai puţină solidaritate între oameni, mai puţină comuniune și mai puţină bucurie. În schimb, acolo unde biserica este deschisă în fiecare duminică și în zi de sărbătoare, unde preotul aduce speranţă, organizând programe de întrajutorare frăţească și mobilizând oamenii credincioși să-i ajute pe cei mai săraci, situaţia spirituală și socială a parohiei este diferită.
În concluzie, părintele a menționat că actul religios nu are numai o consecinţă cultică sau spirituală, ci el influenţează și viaţa socială, aduce un spor de calitate vieţii într-o anumită comunitate. Acolo unde există cooperare strânsă între preot, primar, învăţător și medic, între toţi factorii de răspundere, se creează speranţă mai multă și comuniune spirituală mai intensă.
Părintele Protopop a apreciat expunerea părintelui Floareș, exprimându-și dorința ca la următoarea conferință să se prezinte și aspectele și problemele actuale ale satului românesc, respectiv drama depopulării și a dezrădăcinării omului de la sat: „Din nefericire, în zilele noastre se constată o criză a satului românesc atât din punct de vedere practic, cât și spiritual. Astăzi, satul românesc este oarecum răstignit între idealizare nostalgică și abandonare practică, între identitate tradiţională și supraviețuire precară. Deși adevărații țărani muncesc din zori și până în noapte, în multe sate din România se practică o agricultură de subzistență, adică de supraviețuire, iar unele sate sunt depopulate şi chiar abandonate, încât dispar încet de pe harta României”.
În ultima parte a întâlnirii au fost discutate probleme de ordin administrativ ale parohiilor din Protopopiatul Buhuși.
