În cadrul Concursului Național Catehetic „Mărturisirea jertfelnică a dreptei credințe – moștenirea unui secol de Patriarhat”, la Catedrala „Nașterea Maicii Domnului și Sfântul Ierarh Nicolae”, din Moinești, a fost prezentată, miercuri, 19 februarie 2025, a patra cateheză intitulată „Episcopul Melchisedec (1823-1892), slujitor al Bisericii și neamului românesc”, de către preotul Daniel Enea, fiind prezenți și preoții Gheorghe Aniculoae și Ioan Muntean.
Cei 53 de elevi de la Liceul Teoretic „Spiru Haret” din Moinești, coordonați de doamnele profesoare Gabriela Biea, Cornelia Gugulan și Gabriela Dan, cu acordul doamnei director Ionela – Lorina Lăzărică, au aflat rolul important ce l-a avut Episcopul Melchisedec „cel mai învățat episcop al românilor” din veacul al XIX-lea.
Tinerii liceeni au aflat de ce episcopul Melchisedec Ștefănescu este numit „părintele autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române”. El a alcătuit cu temeinice argumente istorice, dar și teologico-duhovnicești documentele către Patriarhia Ecumenică, pentru recunoașterea autocefaliei. Episcopul Melchisedec susținea: „Biserica Ortodoxă Română este şi rămâne neatârnată de orice chiriarhie străină, păstrându-şi însă unitatea cu Biserica Ecumenică a Răsăritului în privinţa dogmelor”. Evenimentul s-a petrecut pe 25 aprilie 1885, sub patriarhul ecumenic Ioachim al IV-lea (1884-1886).
La final, elevii au primit un chestionar, urmând să dea răspunsurile la următoarea întâlnire.
***
Mihail Ștefănescu (numele de mirean) va absolvi seminarul de la Socola în 1843, iar în același an va ajunge la Academia Teologică din Kiev, unde își va perfecționa cunoștințele în teologie dogmatică, drept canonic și istorie bisericească. Acest mediu academic a avut un impact major asupra sa, conturându-i viziunea asupra reformei bisericești și necesității unei educații teologice riguroase. Activitatea didactică și de pionerat în alcătuirea de manuale școlare (primul manual de Dogmatică 1855, Catehismul Ortodox 1858, Teologie pastorală 1863) s-a împletit armonios cu celelalte activități bisericești și chiar politice. S-a implicat și a susținut cu toată puterea sa Unirea Principatelor într-un stat unitar numit România.
Membru desăvârșit al Academie Române, Episcopul Melchisedec va pune bazele bibliotecii acesteia prin diferite donații.
S-a dedicat cu ardoare activității filantropice. Deosebită grijă a avut pentru văduve, orfani, copii și adulți săraci. Episcopul Melchisedec a acordat numeroase burse în străinătate pentru tineri, s-a îngrijit atent de formarea acestora nu doar academică, ci mai ales duhovnicească. A fost cu adevărat un apostol al Bisericii și neamului românesc și a lucrat peste o jumătate de veac pentru ridicarea ei și a fiilor ei.
(Pr. D.E.)
