Alături de Preasfințitul Părinte Teofil s-au aflat părintele Alexandru Grigoraș, protopop de Sascut, părintele Eugen-Ciprian Ciuche, protopop de Roman, preoți consilieri și inspectori ai Centrului eparhial de la Roman, precum și un sobor de preoți și diaconi.

La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților centrale și locale, precum și numeroși credincioși din Rogoaza și din localitățile învecinate. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corul „Sfântul Antipa de la Calapodești”.

În cuvântul adresat celor prezenți la finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Teofil a tâlcuit îndemnul evanghelic al Duminicii după Înălțarea Sfintei Cruci, vorbind despre asumarea crucii ca drum al urmării lui Hristos. Ierarhul a arătat că fiecare creștin este chemat să își poarte crucea, fie în slujirea Bisericii, în viața monahală sau în familie, fie în încercările și suferințele vieții, având permanent privirea îndreptată către Hristos Cel Înviat.

„Viața creștinului este urmarea lui Iisus pe drumul crucii. Și fiecare dintre noi suntem chemați să ducem, într-un fel oarecare, o cruce. (...)Dacă această purtare a crucii o facem cu gândul și cu ochii la Domnul Iisus, Cel Înviat, vom constata că purtarea acestei cruci se ușurează și găsim putere să mergem mai departe”, a spus Preasfințitul Părinte Teofil.

Referindu-se la sărbătoarea comunității din Rogoaza și la eforturile depuse pentru înnoirea sfântului lăcaș, Preasfinția Sa a evidențiat jertfa părintelui paroh și a credincioșilor care au contribuit la realizarea lucrărilor.

„Părintele paroh de aici a bătut din poartă în poartă și v-a rugat să dați o mână de ajutor pentru a înfrumuseța casa lui Dumnezeu, pe care o vom sfinți în cele ce urmează, iar bucuria și binecuvântarea harului care se revarsă asupra unei biserici nou-sfințite este bucuria pascală, pentru că un altar sfințit este un mormânt al lui Iisus, asemenea Mormântului Domnului din Ierusalim”, a mai spus ierarhul.

Un moment cu semnificație aparte a avut loc după Rugăciunea Amvonului, când a fost rostită o rugăciune de binecuvântare pentru familia părintelui paroh Silviu Irinel Ailenei și a doamnei preotese Oana Cătălina, care au împlinit în această zi 25 de ani de căsătorie.

Preasfințitul Părinte Teofil a felicitat familia părintelui paroh, subliniind importanța mărturiei oferite de familia creștină și, în mod deosebit, de familia preotului în mijlocul comunității.

„Atâția ani de a merge pe drumul familiei, purtând crucea în doi, nu este un lucru oarecare. De aceea vă felicităm, Sfinția Voastră, doamna preoteasă, întreaga familie și vă urăm ca Dumnezeu să vă binecuvânteze în continuare cu aceeași credință, dragoste și răbdare, să fiți exemplu și pentru comunitatea de credincioși”, a transmis Preasfinția Sa.

Părintele paroh Silviu Irinel Ailenei a evocat, la rândul său, istoria de un secol a bisericii și jertfa generațiilor care au contribuit la zidirea, păstrarea și înnoirea acesteia. Totodată, părintele paroh a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim pentru binecuvântarea, îndrumarea și sprijinul acordate pe parcursul lucrărilor, Preasfințitului Părinte Teofil, autorităților locale, fiilor satului, binefăcătorilor și tuturor credincioșilor care au contribuit la restaurarea bisericii.

„Sper ca munca noastră, care a fost o muncă destul de grea, o jertfă intensă, să ne aducă bucuria pe care au simțit-o și bunicii sau străbunicii acestor oameni minunați. Cu 50 de familii, să reușești să ridici această biserică la nivelul care se cere și la frumusețea pe care considerăm noi că i-am oferit-o n-a fost ușor. Dar, slavă lui Dumnezeu, mulțumim pentru că ne-a ajutat”, a mărturisit părintele paroh.

În semn de recunoștință pentru activitatea desfășurată și pentru implicarea în înnoirea sfântului lăcaș, din încredințarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Preasfințitul Părinte Teofil i-a oferit părintelui paroh Crucea Moldavă, cea mai înaltă distincție a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Gramata mitropolitană a fost citită de părintele protopop Alexandru Grigoraș.

Totodată, trei dintre ctitorii bisericii au primit Ordinul „Episcop Melchisedec”, iar 15 persoane implicate în împlinirea lucrărilor premergătoare resfințirii au primit diplome de vrednicie.

După aceste momente, Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul a săvârșit slujba de resfințire a bisericii, încununând astfel amplul proces de restaurare și înfrumusețare desfășurat în ultimii ani.

Înnoire după un secol de istorie

Biserica din Rogoaza a fost ridicată între anii 1923 și 1926, cu sprijinul Ștefaniei Diamandi, al credincioșilor din Rogoaza și Fofaza și al familiei Boureanu. Prima sfințire a avut loc la 30 mai 1926, fiind săvârșită de Preasfințitul Ilarion Mircea, Arhiereu-Vicar, ca delegat al Preasfințitului Lucian Triteanu, Episcop al Romanului. De-a lungul timpului, sfântul lăcaș a trecut prin mai multe etape de refacere și înnoire, inclusiv în urma cutremurelor din anii 1940 și 1977.

În ultimii ani, sub păstorirea părintelui paroh Silviu Irinel Ailenei, biserica a cunoscut un amplu proces de restaurare și înfrumusețare. Au fost refăcute icoanele catapetesmei, aceasta a fost recondiționată, au fost zidite pridvorul și veșmântarul și a fost realizată o nouă pictură. Lucrările au fost întregite în anul 2026 prin înnoirea și amenajarea interiorului și a spațiului exterior al bisericii.

Sărbătoarea comunității a început în seara zilei de sâmbătă, 19 septembrie, când, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, la Rogoaza a fost adusă spre închinare racla cu sfintele moaște ale Sfintei Cuvioase Parascheva, păstrată în Catedrala Arhiepiscopală din Roman. Au fost săvârșite Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva și Vecernia unită cu Litia, urmate de pomenirea ctitorilor și binefăcătorilor sfântului lăcaș.

Resfințirea bisericii, la un secol de la prima sa sfințire, a încununat astfel jertfa generațiilor care au zidit, păstrat și înnoit acest sfânt lăcaș. (Mioara Ignat)