Duminică, 20 septembrie 2026, după Sfânta Liturghie săvârșită pe altarul de vară al Parohiei Butnărești, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, a fost întâmpinat de un sobor impresionant de preoți și de credincioșii comunității. Ziua a marcat încheierea unui amplu proiect de restaurare și înnoire a ansamblului eclesial, prin resfințirea bisericii cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfântul Ierarh Nicolae”, precum și prin sfințirea noii capele mortuare și a Așezământului social-filantropic „Sfântul Ierarh Vasile cel Mare”. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala „Giocoso” din Iași. După întâmpinare, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a adresat celor prezenți un cuvânt de binecuvântare, după care a fost dat citirii Hrisovul întocmit cu acest prilej. Documentul a readus în memoria celor prezenți istoria bisericii din Butnărești și a consemnat etapele lucrărilor desfășurate în ultimii ani.
Lucrările au cuprins nu doar lăcașul de cult, ci întregul ansamblu eclesial al parohiei. Au fost refăcute pardoseala și pereții interiori, Sfânta Catapeteasmă a primit o nouă pictură, iar stranele au fost înnoite. La exterior au fost refăcute tencuielile și șarpanta, a fost schimbat acoperișul, au fost realizate trotuare perimetrale și o nouă poartă de acces. Totodată, în incinta cimitirului a fost ridicată capela mortuară, iar așezământul social-filantropic și altarul de vară au fost reamenajate. Despre efortul care a făcut posibil acest moment a vorbit părintele Dan Alexandru Antoce, protopop al Protopopiatului Roman, subliniind că sărbătoarea a adus laolaltă roadele unei lucrări la care a participat întreaga comunitate:
„Este astăzi o zi cu totul aparte pentru această comunitate deosebit de frumoasă de aici, de la Butnărești, pentru că a venit acea clipă în care tot efortul se încununează în slujba de resfințire a Sfintei Biserici și a trudei depuse de fiecare dintre frățiile voastre aici, atât pentru această nouă capelă mortuară care s-a zidit, pentru reamenajarea așezământului social-filantropic, cât și pentru organizarea acestui altar de vară.”
Protopopul Romanului a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim pentru prezența și binecuvântarea aduse comunității și a evidențiat contribuția celor care, prin sprijinul acordat, au devenit ctitori înnoitori ai sfântului lăcaș. În semn de recunoaștere a activității desfășurate în comunitate și a eforturilor depuse pentru coordonarea lucrărilor, părintele paroh Mihai Radu-Bogdan a primit Distincția de vrednicie. Doamnei preotese i-a fost oferită o icoană a Sfintei Cuvioase Parascheva.
„Să nu numeri anii, ci Liturghiile și rugăciunile”
La rândul său, părintele Mihai Radu-Bogdan și-a început cuvântul prin versetul psalmic „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm și să ne veselim într-însa”, mărturisind bucuria de a vedea ajunsă la împlinire o lucrare începută cu mai mulți ani în urmă. Părintele paroh le-a mulțumit preoților împreună-slujitori, ctitorilor, colaboratorilor și tuturor celor care s-au jertfit și „au dat câte o bucățică din multul sau din puținul lor” pentru realizarea lucrărilor, precum și primarului comunei Secuieni și autorităților care au sprijinit proiectul. Evocând începuturile slujirii sale în această comunitate, părintele Mihai Radu-Bogdan și-a amintit îndemnul primit de la cei care l-au precedat:
„Să nu numeri anii cât vei sta aici, ci să numeri Liturghiile și rugăciunile pe care le vei face aici, pentru că aceasta este ceea ce Îi place lui Dumnezeu.”
A evocat, de asemenea, cuvintele pe care Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim i le-a adresat la hirotonie: „Să muncești ca și cum ai trăi veșnic și să te rogi ca și cum ai muri mâine.”
Părintele paroh le-a mulțumit și preoților care i-au precedat și care au rămas legați de istoria comunității, amintindu-i pe părintele Gheorghescu, prezent la eveniment, și pe părintele Alexandru Zamfir. În semn de recunoștință, părintele paroh i-a oferit Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim o icoană a Sfintei Cuvioase Parascheva, iar Dorin Mihai, primarul comunei Secuieni, i-a dăruit ierarhului o icoană a Sfântului Ierarh Nicolae.
De la zidirea bisericii la zidirea sufletească
La finalul slujbei de resfințire, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a adresat celor prezenți un cuvânt de învățătură, așezând sărbătoarea de la Butnărești în prelungirea praznicului Înălțării Sfintei Cruci. Ierarhul a vorbit despre efortul făcut de comunitate în ultimii ani ca despre o cruce asumată și purtată împreună. Înaltpreasfinția Sa a numit ziua resfințirii „un fel de Paște al acestei biserici reînnoite”, explicând sensul pe care lăcașul îl primește prin consacrare:
„Ați luat crucea și ați mers înainte și, slavă lui Dumnezeu, am ajuns astăzi la această sărbătoare, care este un fel de Paște al acestei biserici reînnoite. După consacrarea ei, L-am rugat pe Dumnezeu să transforme acest lăcaș într-o poartă a cerului și într-un loc de întâlnire cu Dumnezeu.”
Pornind de la imaginea bisericii zidite, ierarhul a îndreptat apoi atenția către comunitatea care îi dă viață. Fiecare credincios este chemat să devină o „cărămidă vie” a Bisericii, avându-L pe Hristos drept temelie și cap. În această perspectivă, încheierea lucrărilor materiale nu înseamnă și sfârșitul lucrării preotului. Odată terminată zidirea văzută, continuă o lucrare care nu poate fi socotită niciodată încheiată:
„Dacă s-au terminat lucrările de zidire, atunci preotul se va preocupa până la sfârșitul vieții sale de mântuirea credincioșilor, adică de zidirea sufletească a credincioșilor. Aceasta nu se termină niciodată.”
Folosind imaginea respirației care susține neîncetat viața, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a vorbit despre continuitatea urcușului duhovnicesc:
„Urcarea pe scara virtuților, pe scara duhovnicească, este continuă, asemenea respirației. Dacă te oprești, nu înseamnă că ai rămas să te odihnești, ci că ai căzut înapoi de unde ai plecat.”
Ierarhul i-a îndemnat, totodată, pe cei care au contribuit la înnoirea bisericii să nu transforme binele săvârșit într-un motiv de laudă personală:
„Binele aparține lui Dumnezeu, nu ne aparține nouă. Faceți faptele bune și lăsați-L pe Dumnezeu să le contabilizeze, că o face mai bine decât noi.”
Cuvântul ierarhului s-a încheiat cu un îndemn la rugăciune pentru pace, pornind de la liniștea sufletului și a familiei și ajungând până la pacea întregii lumi:
„Rugați-vă pentru ca Dumnezeu să vă dea pace, să vă dea liniște: pace în familii, pace în sate, pace în comunități, pace în țară, pace în lume. Pacea se câștigă prin rugăciune, prin liniștea care se așază în sufletul tău și care se transmite apoi și celor din jur.”
O istorie începută în urmă cu mai bine de un secol și jumătate
Hrisovul întocmit cu prilejul resfințirii păstrează istoria bisericii și a comunității din Butnărești. Satul, aflat la aproximativ 17 kilometri de Roman, de o parte și de alta a pârâului Gârbovei, păstrează o veche tradiție creștină. În anul 1869, în timpul păstoririi preotului Ioan Anghel, credincioșii din Butnărești au început ridicarea unei noi biserici, din dorința de a avea un lăcaș mai încăpător. Vechea bisericuță de lemn a fost ulterior dăruită credincioșilor din satul Horia, unde se păstrează și astăzi în incinta cimitirului, ca mărturie a credinței generațiilor de odinioară. Biserica din Butnărești, zidită din cărămidă în formă de navă și prevăzută cu o singură turlă, cu rol de clopotniță, a trecut de-a lungul timpului prin mai multe intervenții. În anul 1960, în timpul păstoririi preotului Nicolae Albescu, vechiul acoperiș de șindrilă a fost înlocuit cu unul din tablă. Trecerea anilor și-a pus însă amprenta asupra edificiului. În anul 2019, părintele Mihai Radu-Bogdan a fost rânduit paroh al comunității, primind totodată responsabilitatea restaurării și înfrumusețării bisericii. Lucrările începute în această perioadă au cuprins treptat atât interiorul și exteriorul lăcașului, cât și ansamblul parohial, ajungând la momentul de împlinire prin resfințirea din 20 septembrie 2026.
Recunoștință pentru ctitorii înnoitori
În cadrul momentului festiv au fost răsplătite și eforturile celor care au sprijinit lucrările desfășurate la Butnărești. Părintele Dan Alexandru Antoce a arătat că, la solicitarea parohului și prin intermediul Protopopiatului Roman, au fost înaintate propuneri pentru acordarea unor semne de recunoaștere celor care au contribuit în mod deosebit la înnoirea ansamblului eclesial. Astfel, Dorin Mihai, primarul comunei Secuieni, Munteanu Sebastian, Cotun Vasile, Neagu Ticuța, Moldovanu Florin, Fotea Vasile și Vârlan Ion au primit Distincția de vrednicie, conferită de Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim în semn de recunoștință pentru dragostea și sprijinul acordate lucrărilor de restaurare, consolidare și înfrumusețare a bisericii și a ansamblului eclesial al Parohiei Butnărești.
Resfințirea bisericii a încheiat astfel o etapă importantă din istoria comunității de la Butnărești. Dincolo însă de zidurile restaurate, de capela nou construită și de ansamblul înnoit, rămâne lucrarea despre care Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim le-a vorbit credincioșilor: „zidirea sufletească”, o zidire care „nu se termină niciodată”. (Monica Dumitrescu)
