Biserica din Băneasa a primit veșmântul sfințirii

Sâmbătă, 19 octombrie, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a sfințit lucrările de zidire a Bisericii „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din localitatea Băneasa, comuna Bozieni, aflată în jurisdicția administrativ-canonică a Mănăstirii „Nașterea Maicii Domnului”-Giurgeni, comuna Valea Ursului, Protopopiatul Roman. 

După oficierea Sfintei Liturghii de către soborul slujitorilor din care au făcut parte preacuviosul părinte arhimandrit Pimen Costea, vicar eparhial, preacuviosul părinte arhimandrit Nicoale Dănilă, starețul Mănăstirii Giurgeni și exarh al mănăstirilor din Eparhia Romanului și Bacăului, preoți slujitori ai mănăstirii, dar și preoți din parohiile învecinate, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a săvârșit slujba de sfințire a bisericii așezate sub ocrotirea Sfinților Împărați Constantin și Elena din localitatea Băneasa.

În sunetul clopotelor și al cântărilor sfinte, soborul slujitorilor a înconjurat lăcașul de cult oprindu-se în cele patru puncte cardinale pentru a citi pericopele evanghelice specifice acestui înălțător moment și pentru a stropi cu apă sfințită și a pecetlui cu Sfântul și Marele Mir pereții exteriori ai edificiului. Apoi, după rugăciunile înălțate la intrarea în noul lăcaș de cult, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a sfințit masa Altarului, așezând în piciorul ei o casetă ce conține un fragment din Sfintele Moaște ale Sfântului Ierarh Mărturisitor Teodosie de la Brazi, unul dintre cei patru sfinți ai Romanului, catapeteasma cu icoane, precum și pictura murală.

După oficierea slujbei de sfințire, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, referindu-se la situația economică precară a zonei în care a fost ridicată această biserică și la numărul redus de locuitori (30 de familii) ai satului Băneasa, a adresat preoților și pelerinilor un cuvânt de învățătură în care a precizat faptul că lucrările de zidire a bisericii sunt rodul lucrării lui Dumnezeu prin oamenii care iubesc frumusețea casei Lui. Totodată, Înaltpreasfinția sa a vorbit și despre semnificațiile teologice și simbolice ale unui lăcaș de cult și despre biserica cea vie de la Băneasa, care este constituită din comunitatea credincioșilor de aici:

„Astăzi, aici, la Băneasa, am urcat aceste coline pentru a ne întâlni cu Dumnezeu, pentru a primi darul lui Dumnezeu ca această amplă lucrare, a cărei finalizare se datorează în cea mai mare parte părintelui stareț Nicolae Dănilă, să devină o poartă a cerului și un loc de întâlnire cu Dumnezeu. Dăm slavă lui Dumnezeu pentru că această lucrare a ajuns la final și astăzi poate îmbrăca veșmântul sfințirii. În slujba de sfințire de astăzi, Sfânta Masă a devenit în mod real Mormântul lui Hristos pentru faptul că pe ea Se jertfește real și substanțial Trupul și Sângele Domnului nostru Iisus Hristos, așa cum ați auzit că s-a citit în rugăciunile din timpul slujbei de sfințire. Putem spune că această biserică, pentru faptul că această comunitate este foarte mică, s-a făcut doar prin puterea și prin mâinile lui Dumnezeu, așa cum rostim în una dintre rugăciunile din slujba de sfințire a bisericii: ceastă casă Tatăl a zidit-o prin noi, această casă Fiul a înnoit-o prin noi, iar Duhul Sfânt a luminat-o prin noi și a sfințit sufletele noastre. Deci, Duhul Sfânt luminează și pe toți îi pecetluiește a fi cărămizi vii și conștiente, așezate în Trupul tainic al Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Fiind comunitatea mică, am rânduit ca părintele stareț să motiveze pe cei care își doresc să devină ctitori de lăcașuri sfinte și să găsească resurse pentru derularea și finalizarea lucrărilor acestei biserici, știut fiind că această zonă este una dintre cele mai defavorizate din județul Neamț”. 

Desemnat de Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim pentru a se implica în desfășurarea și finalizarea lucrărilor de construire a bisericii, de pictare și de înzestrare cu cele necesare desfășurării în bune condiții a cultului divin public, părintele arhimandrit Nicolae Dănilă, starețul Mănăstirii Giurgeni, a rememorat câteva etape din evoluția lucrărilor de ctitorire a bisericii de la Băneasa, mulțumind tuturor donatorilor și celor care l-au sprijinit în finalizarea lucrărilor la acest edificiu eclezial:

„Dăm slavă lui Dumnezeu și Maicii Sale, precum și Sfinților întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa Elena pentru această lucrare ce s-a desăvârșit într-un scurt timp, deși lucrările de zidire au început cu mult timp în urmă, iar pentru lipsurile financiare nu au mai putut să continue. Înaltpreasfinția Voastră ați rânduit să ne implicăm în finalizarea acestor lucrări, pentru că vă îngrijiți de fiecare lăcaș de cult pe care îl aveți în această bine păzită de Dumnezeu Eparhie, pentru ca niciuna să nu rămână fără finalitate. Mi-ați rânduit ca ascultare ca să preiau și această comunitate și să duc la bun sfârșit lucrările ce s-au împlinit la această biserică pe care, așa cum ați spus, Duhul Sfânta a sfințit-o. Eu mulțumesc Bunului Dumnezeu pentru această lucrare, obștii mănăstirii pentru că a susținut îndeaproape lucrările de aici de la această biserică, dar și părintelui Constantin și doamnei preotese Camelia Elena pe care i-am rânduit, prin binecuvântarea Înaltpreasfinției voastre, pentru a se ocupa de această comunitate și cu multă jertfă a pus bună rânduială aici, îngrijindu-se de slujbele și misiunea bisericii”. 

La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a oferit Diploma de vrednicie preotului Simionescu Constantin, pe care l-a desemnat să se preocupe de nevoile duhovnicești ale credincioșilor din comunitatea de la Băneasa.

La rândul său, părintele arhimandrit Nicoale Dănilă, în numele obștii monahale de la Giurgeni, a oferit Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim o icoană cu Sfinții Împărați Constantin și Elena, ocrotitorii spirituali ai sfântului lăcaș de la Băneasa.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de corul Mănăstirii Giurgeni.

                                                                                              ***

Piatra de temelie a sfântului lăcaș de la Băneasa fost pusă la data de 29 septembrie 2001, din dorința credincioșilor de a avea un lăcaș de cult în care să se adune în comuniune de rugăciune înălțată către Dumnezeu, dorință care corespundea inițiativei Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim (pe atunci episcop vicar al Episcopiei Romanului) de a nu lăsa nicio comunitate de credință din Eparhie fără biserică, cu atât mai mult cu cât media de vârstă a locuitorilor din mediul rural este foarte ridicată. 

Din lipsa resurselor financiare, lucrările de zidire au fost abandonate până la data de 1 septembrie 2020, când filia Bălăneasa a fost desprinsă de Parohia Săcăleni și arondată jurisdicțional-canonic Mănăstirii Giurgeni. Din acest moment, sub coordonarea părintelui arhimandrit Nicolae Dănilă, starețul Mănăstirii Giurgeni și exarh al mănăstirilor și schiturilor din Eparhia Romanului și Bacăului, prin implicarea financiară a mănăstirii și a unor oameni de bine, lucrările de zidire au fost reluate și finalizate în luna septembrie a acestui an.

Lăcașul de cult închinat Sfinților Împărați Constantin și Elena este zidit din bolțari și are formă de cruce, respectând planimetria specifică bisericilor ortodoxe și având pronaos, naos și altar. Catapeteasma este din lemn de stejar, fiind împodobită cu icoane pictate după erminia bizantină, fiind donată acestei comunități de către părintele arhimandrit, de vrednică pomenire, Epifanie Bulancea, duhovnicul Mănăstirii Măgura Ocnei, trecut în veșnicia lui Dumnezeu în luna aprilie a anului 2018.

Pereții interiori sunt pictați în stil bizantin, în tehnica „alseco”, de către pictorul Răzvan-Nicu Gâlcă din Roman 

Pardoseala este din granit, lăcașul fiind înzestrat cu geamuri și uși termopan. Sfânta Masă este zidită din cărămidă peste care s-a așezat un blat de marmură. 

Tot la interiorul bisericii s-au montat instalația termică și instalația electrică, lăcașul de cult fiind împodobit cu strane, icoane și obiecte de cult după rânduiala statornicită de Biserică.

La exterior, au fost tencuiți și zugrăviți pereții, a fost refăcută șarpanta și înlocuită învelitoarea, finalizându-se totodată și lucrări de reamenajare a curții. 

(Pr. Valentin Băltoi)