În Duminica a 7-a după Paști (a Sfinților Părinți de la Sinodul I Ecumenic) credincioșii din Parohia Chilii au trăit bucuria de a avea în mijlocul lor pe Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim care a binecuvântat lucrările de restaurare și reînnoire a ansamblului eclesial parohial, încununând astfel efortul depus de ctitori și donatori de-a lungul a șapte ani.

Încă de la primele ore ale dimineții, credincioșii din Parohia Chilii, dar și pelerini veniți din localitățile învecinate, au participat la Sfânta Liturghie oficiată, pe o scenă special amenajată în latura de Sud a bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului, de un sobor de preacuvioși și preacucernici preoți din care au făcut parte preacuviosul părinte arhimandrit Ciprian Grădinaru, Mare ecleziarh al Catedralei Naționale, preacucernicul părinte Costin Spiridon, consilier patriarhal, preacuviosul părinte arhimandrit Nicolae Dănilă, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, preacuviosul părinte arhimandrit Andrei Ioniță, preacucernicul părinte consilier administrativ Alexandru Daniel Zamfir, preacucernicul părinte Dan Alexandru Antoce, protopop al Protopopiatului Roman, precum, preoți de la parohiile învecinate și arhidiaconi de la Catedrala arhiepiscopală „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Roman.

După săvârșirea Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim și soborul slujitorilor, în sunet de clopot, au înconjurat lăcașul de cult citind pericopele evanghelice specifice și însemnând la exterior cu Sfântul și Marele Mir, în semnul Sfinte Cruci, cele patru laturi ale edificiului. Apoi, a fost sfințit altarul și pictura murală, oferindu-se credincioșilor posibilitatea de a se închina sfintelor moaște ale Sfântului Teodosie de la Brazi, Episcopul Romanului, așezate în piciorul Sfintei Mese. Lucrările de reabilitare a sfântului lăcaș s-au derulat de-a lungul a cinci ani (2019-2024) și au constat în schimbarea integrală a acoperișului, decaparea pereților și tencuirea din nou, consolidarea temeliei și placarea cu piatră naturală. La interiorul edificiului s-au realizat lucrări de consolidare, decapare și tencuire a pereților, armare cu plasă de Buzău, refacerea instalației electrice și pictarea din nou în tehnica „al seco”, de către pictorul Constantin Prisecariu. A fost introdus sistemul de încălzire în pardoseala placată cu marmură, s-a achiziționat mobilier bisericesc și s-a confecționat o nouă catapeteasmă din lemn de stejar, iar în Sfântul Altar a fost refăcută Sfânta Masă, aceasta fiind placată cu marmură. De asemenea, sfântul lăcaș a fost înfrumusețat cu icoane, obiecte și podoabe de cult.

Totodată, în perioada 2017-2019 au fost derulate lucrările de reabilitare a Casei parohiale și a fost finalizată construirea Așezământului social-filantropic „Sfântul Ierarh Nicolae”, edificii care întregesc ansamblul eclesiastic de la Chilii.

Astfel, după șapte ani de muncă asiduă susținută financiar de Consiliul Local al Primăriei Valea Ursului, de enoriașii parohiei, precum și de oameni de bine care au dorit să-și înscrie numele în rândul ctitorilor, între care se regăsesc pr. arhim. Ciprian Grădinaru, dl. Cătășin Toader, dl. Petru Smeria, dl. Cristian Apetrei, sfântul chivot de la Chilii închinat Adormirii Maicii Domnului și clădirile anexe care întregesc ansamblul eclesial au îmbrăcat veșmântul binecuvântării. În această zi de sărbătoare pentru comunitatea Parohiei Chilii, dar și pentru credincioșii din satele comunei Valea Ursului, eforturile ctitorilor s-au văzut împlinite și răsplătite prin slujba de binecuvântare a bisericii, oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, care și-a exrlimat mulțumirea și recunoștința față de aceștia prin oferirea unor plachete, a distincțiilor de ctitorie și a distincțiilor de vrednicie pentru faptul că „s-au făcut continuatori și păstrători ai credinței, unității de neam și a frumoaselor tradiții strămoșești, precum și a unui patrimoniu eclesial pe care să-l putem oferi generațiilor viitoare”, iar preotului paroh Marius-Ciprian Moldovanu i-a fost conferit rangul onorific de iconom stavrofor.

În cuvântul adresat preoților și credincioșilor prezenți Înaltpreasfințitul Părinte Iaochim a vorbit despre importanța unui lăcaș de cult pentru comunitatea parohială și a subliniat faptul că Sfânta Masă a oricărei biserici reprezintă piatra de la ușa mormântului Domnului Iisus Hristos la care credinciosul este invitat să meargă cu prilejul fiecărei Sfinte Liturghii pentru a regăsi liniștea lăuntrică tot așa cum, în mod firesc, mergând la mormântul părinților își regăsește pacea sufletească:

„Noi mergem la mormânt pentru că acolo a stat cineva sau este cineva dintre cei care au fost apropiați ai noștri și de cele mai multe ori suntem cuprinși de tristețe. Am urmărit procesiunea pe care o facem la morminte, mai ales la poporul român, unde este prezentă această legătură aparte a celor vii cu cei care au plecat la ceruri. Mormântul este cămara unde ne vom odihni, acoperit de o lespede sau de pământ, așteptând Parusia când trupul se va ridica din nou din mormânt așa cum a fost așezat. Când mergem la mormântul din Grădina Ghetsimani nu mai găsim Trupul Domnului deși trupul Său după înviere are alte însușiri decât cele pe care le-a avut atunci când a locuit în istorie împreună cu ucenicii Săi. Dacă până la ușa mormântului tot ce a împlinit Iisus a fost istorie, după Înviere putem vorbi de metaistorie. Este metafizicul pe care noi îl percepem cu dimensiunea credinței, nu a rațiunii, care este limitată. Noi nu L-am văzut pe Hristos înviat, dar cei care L-au văzut după Înviere au mărturisit și adevărată este mărturisirea lor. Deci noi credem prin spusele celor care L-au văzut pe Hristos și cu ochii fizici, dar și cu ochii minții, așa cum mărturisește Sfântul Apostol Ioan (I Ioan 1,1). Noi suntem părtași la actul Învierii atâta vreme cât credem că cei care L-au văzut pe Iisus ne-au mărturisit și nouă celor care nu L-am văzut cu ochii fizici și Îl simțim cu dimensiunea credinței și spuneam asemenea lui Toma care a întins mâna spre coasta Sa strigând în dimensiunea credinței Domnul meu și Dumnezeul meu. De aceea, când mergem la mormântul rudelor ne spunem necazurile și plecăm apoi mai resemnați, așa cum pelerinii care se reculeg la mormântul Părintelui Arsenie Boca, deși vin încărcați de multe greutăți, se întorc bucuroși la casele lor. Așa și noi, după ce mergem la mormânt, lăsăm acolo grijile noastre, iar când plecăm, fără să vrem, se instalează o bucurie pe față sau chiar o teofanie, iar Dumnezeu o amplifică în măsura în care ai credință că El ți-a ștes fărădelegile și păcatele sau necazurile pe care le-ai lăsat la mormânt. Și duhovnicul este un mormânt, deoarece el ascultă păcatele credincioșilor și devine un creuzet, o groapă de reciclare a păcatelor noastre. Sub epitrahilul preotului trecem prin catarsis permanent și păcatele noastre sunt arse de puterea Duhului Sfânt. De aceea, de la biserică sau de la mormânt de fiecare dată trebuie să ne întoarcem mai îndreptați la casele noastre așa cum vom pleca și de aici după ce vom săruta mormântul acestei biserici, Sfânta Masă care este piatra așezată la ușa mormântului Domnului. Ați terminat de zidit această biserică de zid, dar biserica spirituală continuă să fie zidită până când ne vom da obștescul sfârșit în această lume”. 

Preotul protopop al Protopopiatului Roman, Dan Alexandru Antoce, a vorbit despre implicarea preotului paroh în derularea și finalizarea lucrărilor de la Chilii, argumentând prin aceasta propunerea de a-i fi conferit acestuia titlul onorific de iconom stavrofor: „Este o zi deosebită pentru comunitatea de la Chilii și, așa cum am ascultat citindu-se în hrisovul scris pentru acest eveniment, am văzut cum comunitatea, împreună cu preotul paroh, a dat naștere acestei oaze de spiritualitate. Nu există loc aici unde părintele să nu-și fi lăsat amprenta, fie că vorbim de casa parohială, de așezământul social-filantropic sau de lăcașul de închinare”. 

La final, preotul paroh Marius-Ciprian Moldovanu a prezentat în rezumat etapele derulării lucrărilor de reabilitare a ansamblului ecleziastic de la Chilii și a mulțumit Înaltpreasfinșitului Părinte Ioachim pentru slujba de binecuvântare, precum și preoților împreună slujitori, ctitorilor și credincioșilor prezenți.

(Pr. Valentin Băltoi)