În eparhia Romanului și Bacăului, începutul de an este marcat de aniversarea întronizării ca arhiepiscop a IPS Părinte Ioachim, primul arhiereu ortodox român al noului mileniu, astăzi cel de al 77-lea chiriarh al acestei de Dumnezeu păzite eparhii.

La acest moment aniversar, în Catedrala arhiepiscopală „Sf. Cuvioasă Parascheva” din Roman a fost oficiată, în prezența preoților consilieri și inspectori eparhiali și a protopopilor, slujba Sfintei Liturghii. În cadrul acesteia au fost înălțate rugăciuni de mulțumire către Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Chiriarhului și întregii eparhii a Romanului și Bacăului în acești șase ani rodnici de neobosită misiune .

În cadrul slujbei au fost pomeniți toți Episcopii care au păstorit de-a lungul istoriei la Roman.

La finalul Sfintei Liturghii, în numele colaboratorilor de la Centrul eparhial, părintele arhimandrit Pimen Costea, Vicar eparhial, a adresat un cuvânt omagial în care a prezentat numeroasele realizări din cei șase ani de Arhipăstorire a Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim.

În mod firesc, într-o zi aniversară ne străduim să aducem un elogiu lui Dumnezeu, celui care ne-a învrednicit ca oameni să realizăm anumite lucruri. Dacă este să vorbim despre un Ierarh, acestea ar fi prea puține pentru a pune în valoare și în lumină deopotrivă personalitatea celui ce slujește înaintea Prestolului Preasfintei Treimi Liturghia pământesc, acelui care și-a dedicat viața în totalitate slujirii lui Dumnezeu și slujirii omului căutând să placă lui Dumnezeu. A face o casă, a avea o familie sunt lucruri firești, însă a avea o familie spirituală și a construi temple vii prin care Dumnezeu i-a rânduit să îi ai în grijă și să îi păstorești îndeaproape, conducându-i către Împărăția lui Dumnezeu nu este un lucru deloc ușor de realizat. În cei șase ani de când Înaltpreasfințitul Ioachim se află pe scaunul vlădicesc de la Roman, ca Arhiepiscop întâi ales al acestei de Dumnezeu păzite Eparhii, realizări sale sunt foarte multe. Grija pentru om, grija pentru biserică, grija pentru slovă, grija pentru mântuire sunt lucruri pe care nu le întâlnim la orișicine. Unii oameni se separă de ceilalți devenind mari prin hotărâri mici luate la timpul potrivit. Prin hotărâri și decizii care pot schimba nu doar soarta unui om.

Preacuviosul părinte Arhimandrit Pimen a relatat și despre viața pilduitoare și modelul personal demn de urmat  al Părintelui Arhiepiscop Ioachim.

Înaltpreasfinția Voastră, ceea ce ați putut realiza în acești ani ca Arhipăstor la Roman sunt lucruri pe care istoria le-a consemnat, le avem și noi în cronicile noastre, se vorbește despre ele și se va vorbi și de acum înainte cu siguranță, însă ceea ce este important pentru noi cei pe care îi aveți în preajma Înaltpreasfinției Voastre în aparatul Administrativ, este modul în care ați reușit să ne faceți să înțelegem că unele valori nu se dobândesc pur și simplu, ci trebuie multă osteneală pentru a le câștiga, dar trebuie să știi ce să ceri de la Dumnezeu îi cum să lucrezi la propria-ți ființă pentru ca Dumnezeu să îți dăruiască acel dar. Îmi amintesc cuvintele când ne spuneați că: Izbăvirea omului de lenevie, de uitare și de necredință, ar putea constitui preambulul unei veșnicii, a veșnicie noastre! Să te izbăvești de lenevie să lași în urmă propriile voințe, să te angajezi în lucrarea duhovnicească, să devii tu martorul evenimentelor pe care Biserica le pomenește, a Nașterii și a Învierii, a Botezului și a Înălțării, nu ca slujitor ci ca parte integrantă a slujirii celor respective, adică să te naști împreună cu Hristos și să înviezi împreună cu El, să te botezi cu El și să te înalți întru Duhul. A crede face parte din ființa noastră, trebuie să credem noi pentru toți ceilalți să poată crede. Trebuie ca noi să facem dovada credinței pentru ca această credință a celorlalți să fie lucrătoare. Privind spre cel care ne este Întâistătător avem certitudinea credinței. Pe lângă faptul că este un apărător al dogmelor credinței și a Sfintei Tradiții, Ierarhul nostru este un aplicant zilnic al acestor cuvinte a Sfintei Scripturi și a Sfinților Părinți. Nu se abate în nici un fel de la ceea ce Biserica a învățat și a lăsat ca normă și normativ de viață. Văzând și făcând este deasupra tuturor a acelor sfaturi pe care le poți primi de la cei mai înțelepți oameni ai bisericii. Când ai un model viu atunci îl urmezi, mai ales atunci când cel pe care îl urmezi îți este Păstor, Tată, Prieten și Frate.

La rândul său, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a explicat impresionantele realizări prin bucuria lucrului binefăcut prin voia Bunului Dumnezeu.

Iubiți credincioși și frații mei întru Hristos, s-au împlinit șase ani de când Dumnezeu ne-a chemat la această demnitate conferită de Sinodul Bisericii Ortodoxe pentru a fi Arhipăstor în această Eparhie. Biserica predică de veacuri Adevărul Revelat al Mântuitorului nostru Iisus Hristos, cel care dă viață și care deschide perspectiva veșniciei a credincioșilor care sunt conduși de către Ierarh și de către preoți. Preotul trebuie să aibă conștiința că face parte din Biserica lui Hristos și că are identitate doar prin Ierarhul său care l-a desemnat ca preot paroh în parohia respectivă sau l-a hirotonit și l-a investit în această demnă și dumnezeiască demnitate a preoției. Aici la Roman au fost Ierarhi cu viață sfântă, Mitropolitul Dosoftei, Sf. Ierarh Ioan de la Râșca și Secu, Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin, Sf. Ierarh Teodosie de la Brazi, Ierarhul Teodosie Atanasiu, Episcopul Melchisedec Ștefănescu, dar și mulți alții. Noi în biserică facem anamneză, deci ne amintim de înaintașii noștri, de cei cărora noi încercăm să le urmăm credința și să ne inspirăm din viața lor. În calitate de om îmi cer iertare de la toți cei cărora le-am greșit! Este timpul să ieșim din egoismul nostru! Nu se poate dacă nu avem dialog, dacă nu avem comuniune și dacă nu avem comunitate și cuminecare! În comunitate trebuie să fie comuniune, adică dragostea unuia față de altul. Sper că am avut întotdeauna conștiința Bisericii și a lucrării lui Dumnezeu prin noi. Noi nu suntem altceva decât mâinile lui Dumnezeu prelungite în această istorie. Vă mulțumesc tuturor pentru prezență și pentru dragostea arătată!

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost oferite de Corala Diaconia a Catedralei arhiepiscopale. (pr. Daniel Marari)